Udrea a declarat că nu a fost supusă detectorului cu minciuni, însă au fost analizate declaraţiile date de ea în dosar, precum şi cele ale denunţătorilor Gheorghe Nastasia şi Ana Maria Topoliceanu.
„Nu a fost un test cu detectorul de minciuni. Este o expertiză extrajudiciară psiho-legală, pe care am făcut-o atât asupra mea, cât şi a celor care fac în dosar declaraţii împotriva mea. Logica acestui raport de expertiză psiho-legală, făcut de reputatul profesor Butoi (Tudorel Butoi, psiholog criminalist – n.r.), a fost de a arăta că – din declaraţiile contradictorii, care se bat cap în cap cu declaraţiile anterioare ale aceloraşi persoane, care fac declaraţii împotriva mea – au un comportament mincinos şi că au dat aceste declaraţii din dorinţa de a-şi salva propria piele. În condiţiile în care la dosar nu există nicio probă, doar declaraţiile lui Nastasia şi Topoliceanu, fie declaraţii referitoare la mine ale domnului Gărdean, pentru că nu eram eu în măsură, nu am studii de specialitate şi punctul meu de vedere este subiectiv, am dorit să am un raport obiectiv psiho-legal, care să arate că cineva care dă 9 declaraţii la rând şi porneşte de la: ‘nu îl cunosc pe Gărdean’ la ‘îl cunosc că am luat bani de la el, dar i-am dus ministrului, nu m-am uitat în geantă, ministrul era singur în birou, nu s-a uitat în geantă, nu mi-a zis nimic’, asta nu poate să fie decât un comportament mincinos, cu scopul de scăpa dânsul, şi mă refer aici la Nastasia”, a declarat Udrea, conform Agerpres.
„Raportul a fost întocmit pe parcursul câtorva luni şi a fost finalizat în decembrie. Este un act public, la dosar. În ceea ce mă priveşte, relevant este faptul că aceste concluzii contrazic teoria subiectivă a procurorilor cu care şi începe rechizitoriul. Procurorii spun: ‘Elena Udrea cumva a făcut politică cu scopul de a încasa 10% din contracte, motiv pentru care şi-a făcut o reţea prin care să obţină aceşti bani, reţeaua fiind Nastasia şi Topoliceanu’. Raportul contrazice asta şi arată că scopul meu în politică a fost cariera, că mi-am dorit foarte mult să am o carieră de succes în politică şi în administraţia publică. Mi-am dorit ca rezultatele mele în politică să mă ducă spre funcţia de preşedinte al României şi toate măsurile pe care le-am luat şi care au fost analizate de profesorul Butoi, gen decizii de limitare la 10% a actelor adiţionale, introducerea de criterii obiective în aprobarea finanţărilor, poziţii publice în faţa constructorilor, cărora le-am spus: ‘nu cumva să daţi şpagă în minister’, toate lucrurile acestea au fost analizate şi una din concluzii a fost că, în ceea ce priveşte acţiunea mea de om politic şi membru al Guvernului, obiectivele mele au fost acelea de a face performanţă, carieră, şi nu de a mă compromite luând, nu ştiu, o masă la Hotel Orizont. (…) Am răspuns la nişte teste, scheme clasice, internaţionale. Se fac nişte chestionare. Am ales nişte culori”, a mai spus Elena Udrea.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie 2015 în dosarul „Gala Bute”, fiind acuzată de săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În dosar sunt cercetați şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al FRB Rudel Obreja, Tudor Breazu – administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu – fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia – fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu – fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă – administratorul unei firme.
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro