Elena Udrea a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor. Cu câteva zile înainte, ea depusese la dosar, prin avocaţi, note scrise, în care solicita instanţei ca procesul să înceteze, întrucât s-a împlinit termenului de prescripție pentru faptele de care este acuzată.
În sala de judecată, avocaţii care o reprezintă pe Ioana Băsescu au anunţat imediat că şi ei au o cerere similară pentru clienta lor.
Şi ÎCCJ cere date despre extrădarea Elenei Udrea
Preşedinta completului, judecătoarea Anca Alexandrescu, a precizat mai întâi că la dosar nu există niciun document „în ceea ce priveşte extrădarea doamnei Udrea. O să facem şi noi o cerere către autorităţile bulgare”, a anunţat magistratul.
Cu două zile în urmă, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul Hidroelectrica în care Udrea e acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, judecătoarea Corina Ciobanu anunţase că va solicita autorităţilor bulgare să precizeze care sunt limitele în care inculpata mai poate fi judecată în România, după ce ea a fost extrădată pentru a executa condamnarea de 6 ani de închisoare din Dosarul „Gala Bute”.
Potrivit regulii specialității din Decizia-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare, o persoană solicitată de un stat nu poate fi judecată pentru alte fapte comise anterior, în afara celor pentru care se solicită extrădarea sa, a precizat judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti.
Procesul se reia în decembrie
La procesul de azi de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), preşedinta completului a anunţat că va amâna cauza şi va fixa următorul termen în data de 15 decembrie, pentru a aştepta hotărârea prealabilă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce va stabili modul de interpretare și de aplicare a deciziei CCR privind prescripția.
Elena Udrea a precizat că, şi în cazul în care se va constata că faptele pentru care e acuzată s-au prescris, vrea ca procesul să continue, „pentru a se stabili nevinovăţia mea, printr-o soluție de achitare”.
Procurorul de şedinţă a anunţat că DNA cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, însă instanţa a precizat că se va pronunţa asupra acestei solicitări la termenul următor.
Când va anunţa ÎCCJ hotărârea prealabilă
În mai anul acesta, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de articolul 155 din Codul Penal.
De atunci, mai multe instanțe din întreaga ţară au cerut Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din ÎCCJ să stabilească dacă decizia CCR privind prescripția se poate aplica retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile.
ÎCCJ a stabilit termen pentru judecarea acestei cereri în data de 25 octombrie 2022.
Pedepsele date de prima instanță
În martie anul trecut, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Ioana Băsescu, inculpată și ea în proces, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Fiica fostului președinte Traian Băsescu este acuzată de procurorii DNA de instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.
Dosarul se judecă de peste cinci ani
DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA în rechizitoriu.
DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro