Elena Udrea şi Ioana Băsescu scapă de închisoare, în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu. Decizia e definitivă

ÎCCJ a menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 de lei, 918.864 de lei şi 305.118 lei, dar şi măsurile asigurătorii dispuse în cauză de DNA cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi, respectiv, a Ioanei Băsescu.

Instanţa a decis că încetează procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, şi pentru ceilalţi coinculpaţi din dosar:

• Gheorghe Nastasia (fost secretar de stat în MDRT) – condamnat pe fond la 6 ani de închisoare;
• Victor Tarhon (fost președinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – condamnat pe fond la 4 ani de închisoare cu suspendare;
• Silviu Ioan Wagner (fost director general Oil Terminal) – condamnat pe fond la 3 ani cu suspendare.

În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu – 5 ani de închisoare.

În apelul care s-a judecat la ÎCCJ, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost puse sub acuzare Elena Udrea și Ioana Băsescu. 

Silviu Wagner şi Ioana Băsescu au fost obligaţi la plata sumei de 119.000 de lei către partea civilă OIL TERMINAL S.A.

Ce vrea Elena Udrea de la CCR

La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR, care ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituționale. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”. Judecătorii de la ÎCCJ au spus că vor anunţa, odată cu verdictul final, dacă îi vor admite sau nu cererea.

DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, evaluat la 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.

Când s-ar fi prescris faptele

În sala de judecată de la ÎCCJ, avocaţii inculpaţilor au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. 

În cazul Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, a spus avocatul acesteia. 

În ultimul ei cuvânt, și Elena Udrea a cerut instanței să constate că a intervenit prescripţia. Ea a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor, unde execută pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”. 

Ioana Băsescu a declarat instanței că se consideră nevinovată și a cerut achitarea.

În replică, DNA a cerut condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”

La ultimul termen, din 16 februarie, procurorul de ședință a cerut ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi și a invocat deciziile CJUE, care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Adică, acele decizii ale CCR şi ÎCCJ prin care s-a stabilit că, în perioada iunie 2018 – mai 2022, nu a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției. 

Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maximum 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul.

El a solicitat majorarea pedepselor spre maxim, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”.

Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Pedepsele date de Curtea de Apel Bucureşti

Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.

În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. 

Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani. 

Procesul a durat 6 ani 

DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”. 

Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.

DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro