Elena Udrea s-a răzgândit şi cere încetarea procesului în care a primit 8 ani de închisoare în prima instanță, pentru că faptele s-au prescris

În holul de la parterul sediului Curţii Supreme e un brad uriaş de crăciun, împodobit cu globuri, beteală şi figurine de animale: bufniţe, veveriţe, cerbi şi-o vulpe polară. Pe-o bancă din apropiere, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, aşteaptă să înceapă şedinţa de judecată în dosarul în care, pe fond, a primit o condamnare la 5 ani de închisoare. 

La termenul anterior, din 8 septembrie anul acesta, şi Ioana Băsescu, şi Elena Udrea ceruseră instanţei, prin avocaţi, să constate că faptele de care sunt acuzate în acest dosar s-au prescris.

Procesul a intrat apoi în stand-by, în aşteptarea deciziei completului ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia a venit în octombrie şi a fost favorabilă inculpaţilor, pentru că a stabilit că, în perioada iunie 2018 – mai 2022, nu a existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției.

Legătura cu bulgarii, întreruptă

Joi, reluat după o pauză de trei luni, procesul începe cu întârziere de peste o oră. Ioana Băsescu intră în sala de judecată, iar Elena Udrea, condamnată la închisoare în dosarul „Gala Bute”, intră în direct prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Grefiera responsabilă face legătura, dar pe ecranul din sala de judecată apare chipul unui gardian care salută, politicos, asistenţa. „Ne-o aduceţi şi nouă pe doamna Udrea, vă rugăm”, îi cere grefiera. După câteva momente de suspans, în cadru apare şi Elena Udrea. Poartă o bluză neagră şi e proaspăt coafată. 

După ce face prezenţa, grefierul de şedinţă anunţă că inculpata a depus la dosar cereri de sesizare a CCR, dar şi a CEDO. Apoi spune că tribunalul din Blagoevgrad nu a trimis nici până acum hotărârea prin care a extrădat-o pe Udrea. 

Fostul ministru ceruse, prin avocat, ca autorităţile din Bulgaria să precizeze care sunt limitele în care ea mai poate fi judecată în România, fiind extrădată pentru condamnarea de 6 ani de închisoare din dosarul „Gala Bute”.

Preşedinta completului, judecătoarea Anca Alexandrescu, se întreabă cu glas tare dacă ar fi cazul ca instanţa să sesizeze autorităţile bulgare, legat de lipsa răspunsului, dar avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov, o întrerupe: clienta ei cere să se renunţe la procedura cu autorităţile bulgare, întrucât nu mai doreşte continuarea procesului penal. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Udrea a trebuit să repete de trei ori

Judecătoarea Alexandrescu e surprinsă: în septembrie, la termenul trecut, Elena Udrea declarase, tot prin videoconferinţă, că doreşte continuarea procesului, chiar dacă faptele s-au prescris, „pentru a se stabili nevinovăţia mea, printr-o soluție de achitare”.

Aşa că o întreabă pe inculpată, direct, ce doreşte acum. „Solicit încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei”, spune Elena Udrea. Dar, pentru că „se întrerupe sonorul”, după cum explică judecătoarea, fostul ministru e pus să repete de trei ori că se leapădă de proces.

Avocatul lui Dan Andronic, care a fost acuzat în dosar de mărturie mincinoasă şi achitat pe fond, vrea să ştie şi întreabă instanţa: „dacă doamna Udrea cere încetarea, de ce mai cere sesizarea CCR şi CEDO?” 

„Pentru că DNA a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, îi răspunde, scurt, avocata Uscov. „Deci, dacă respingeţi sesizarea CJUE, îşi retrag ei solicitările”, concluzionează avocatul. Lumea din sală râde. Atmosfera e destinsă, ca la final de zi şi-n prag de sărbători.    

Instanța respinge cererea DNA

Preşedinta completului invită procurorul de şedinţă al DNA să-şi susţină cererea de sesizare a CJUE. Magistratul critică unele dintre argumentele juridice cu care ÎCCJ a motivat eliminarea prescripţiei speciale şi spune că CJUE ar trebui să se pronunţe pe această situaţie specială.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Avocaţii inculpaţilor cer, la unison, să fie respinsă solicitarea DNA. Iar preşedinta completului anunţă că „nu e necesară sesizarea CJUE pentru pronunţarea unei hotărâri în prezenta cauză.” 

„Acum, doamna avocat vine şi spune…”, adaugă judecătoarea Alexandrescu, anticipând că şi Elena Udrea îşi va retrage cererile.

Dar, pe ecranul din sală, fostul demnitar gesticulează vehement cu mâna, făcând semn că nu. 

Un răgaz de două luni pentru completarea cererii

Judecătoarea îi dă cuvântul Elenei Udrea. Ea spune că, deşi renunţă la sesizarea CCR, „nu renunţ la CEDO şi vreau să şi explic de ce. Având în vedere experienţa mea şi prin ce am trecut, nu vreau să renunţ. În dosarul «Gala Bute» nu am dorit să sesizez CEDO, deşi un avocat m-a sfătuit să fac asta, iar acum sunt condamnată, în penitenciar. Aşa că, de această dată, trebuie să spună CEDO dacă sunt mai importante interesele financiare ale CJUE decât drepturile fundamentale ale omului”, explică Elena Udrea.

Ea se referă la decizia CJUE din decembrie 2021, care a dus la condamnarea ei în dosarul „Gala Bute” și care stabilea că judecătorii români pot ignora deciziile CCR ce duc la anularea unor sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene.

„Dar, doamna Udrea, nu aveţi formulat şi în scris cererea pe care o susţineţi!”, o avertizează preşedinta completului. „În scris, aţi cerut ca CEDO să emită aviz consultativ pentru altceva”. Elena Udrea e surprinsă şi spune că în penitenciar are prea puţin timp alocat pentru consultările cu avocaţii.

„Vreţi să vă dau un termen, să vă puneţi de acord cu ce doriţi de la CEDO?”, o întreabă preşedinta completului. „Da, un termen scurt. În ianuarie”, propune avocata Uscov. „Bine, 1 ianuarie!”, glumeşte judecătoarea Alexandrescu şi sala râde.

„Dar, dacă toată lumea vrea să se judece azi, eu nu vreau să se amâne din cauza mea”, intervine Elena Udrea. Numai că inculpaţii prezenţi în sală şi avocaţii lor sunt de acord cu toţii să se amâne. 

La finalul şedinţei, preşedinta completului vrea să ştie din nou ce doresc cei şase inculpaţi, vizavi de prescrierea faptelor. Le dă cuvântul pe rând şi-i strigă. „Andronic Dan ce vrea?”, „Domnul Tarhon ce vrea?”, „Domnul Băsescu ce vrea?” Sala râde. „Doamna Băsescu”, o corectează avocatul, „cere continuarea procesului penal”. 

Instanţa a acordat un nou termen pentru data de 16 februarie 2023.

Pedepsele date de Curtea de Apel Bucureşti 

În martie anul trecut, în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. 

Ioana Băsescu, inculpată și ea în proces, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Fiica fostului președinte Traian Băsescu este acuzată de procurorii DNA de instigare la delapidare și la spălare de bani. 

Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu. 

Dosarul se judecă de cinci ani și jumătate

DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”. 

Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA în rechizitoriu.

DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro