22 comentariiElena Udrea şi Ioana Băsescu nu scapă de acuzaţiile DNA, conform cărora au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu. Procurorii au folosit o cale extraordinară de atac, iar un complet de filtru de la ÎCCJ, după ce a examinat cererea DNA, a decis că ea e legal formulată, iar judecarea recursului în casaţie poate începe.
Dosarul a fost trimis la completul C8 al ÎCCJ, format din judecătoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu şi Ana Hermina Iancu. Primul termen pentru judecata recursului în casaţie a fost fixat pentru 22 noiembrie.
Instanţa va verifica doar legalitatea hotărârii atacate. Dacă recursul în casaţie e admis, judecătorii casează hotărârea și, potrivit legii, fie înlătură greșita aplicare a legii, fie dispun rejudecarea cauzei.
Pedeapsa finală n-a fost în ani, ci în bani
În dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009, Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Pe 11 iulie anul acesta, după cinci luni de deliberări, ÎCCJ anunțase decizia finală din acest dosar: procesul penal a încetat, pentru că faptele s-au prescris.
Judecătorii au menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 de lei, 918.864 de lei şi 305.118 lei, dar şi măsurile asigurătorii dispuse în cauză de DNA cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi, respectiv, a Ioanei Băsescu.
În august, DNA a atacat decizia ÎCCJ, printr-o cale extraordinară de atac. Procurorii au invocat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care le permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind eliminarea prescripției speciale. Aceste decizii au dus la prescrierea faptelor și în dosarul în care erau inculpate Elena Udrea şi Ioana Băsescu.
De se sunt acuzate Udrea și Băsescu
Procurorii DNA spun că, „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii acuză că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”
În rechizitoriu se mai precizează și că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.
Procesul a durat 6 ani și două fugi ale Elenei Udrea
DNA a finalizat ancheta și a trimis dosarul în instanță în mai 2017. La ultimul termen al procesului de la ÎCCJ, procurorul a explicat, în sala de judecată, că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului.
„Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, explică reprezentantul DNA.