Elevele din București care au creat cea mai bună aplicație IT din Europa. „Hărțuirea stradală ne afectează pe toate”

Ruxandra Stoica, Ilinca Pitiș, Ioana Badea, Eva Marinescu și Andreea Ghinescu sunt toate eleve în clasa a XII-a, profil mate-info, la Colegiul Național Bilingv George Coșbuc din București.

Cum funcționează Safe Walk

Safe Walk, aplicația de mobil pe care au dezvoltat-o cele cinci tinere, își propune să ajute fetele și femeile care sunt în pericol și sunt hărțuite verbal sau fizic pe stradă. Aplicația declanșează o primă alarmă menită să-l sperie pe atacator, apoi o a doua alarmă silențioasă prin care sunt alertați prietenii persoanei în pericol. Aceștia primesc în timp real și o transmisie audio și video și pot urmări prin GPS locația victimei. 

Elevele din „Coșbuc”, care au concurat cu aproape 6.000 de alte fete din peste 500 de țări la competiția internațională Technovation Girls, speră ca aplicația să fie lansată la un moment dat și să devină disponibilă pe telefoanele mobile. Pentru asta au însă nevoie de ajutor: un sponsor și de o companie care să dezvolte aplicația pe o platformă profesională, ca să poată funcționa.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

„Hărțuirea stradală este ceva care ne afectează pe toate, dar despre care nu se vorbește, pentru că a devenit ceva foarte comun, cu care ne-am obișnuit”, spune Ruxandra Stoica, într-o discuție cu Libertatea.

95% dintre femei sunt hărțuite pe stradă

Technovation Girls este un concurs internațional dedicat fetelor cu vârste între 10 și 18 ani pasionate de IT. Concurentele trebuie să dezvolte aplicații de mobil care să vină în sprijinul societății în care trăiesc, pe teme precum educația sau sărăcia.

Cele cinci câștigătoare ale etapei regionale a concursului mărturisesc că proiectul lor menit să sprijine toate fetele și femeile care se simt în pericol când merg pe stradă a venit cumva natural.

„Am auzit cel mai des «hei, pisi» și am fost atinsă în autobuz”, spune Ioana Badea.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

„Eu am fost și urmărită pe stradă”, o completează Ruxandra Stoica. „De aceea când Eva a zis să facem o aplicație pentru fetele hărțuite pe stradă ne-am gândit toate că da, e ceva de care chiar avem nevoie”.

Astfel de procente arată că hărțuirea stradală nu mai este de multă vreme doar o excepție, ci un fenomen.

„Mi se pare că cifrele astea arată o realitate tristă, mai ales că oamenii nici nu conștientizează ce înseamnă cu adevărat. Fenomenul ăsta există, se întâmplă, și bărbații văd când alți bărbați ne hărțuiesc și nu fac nimic. Este din lipsă de educație, din lipsă de respect față de femei, față de cei din jur”, spune Andreea Ghinescu.

Doar 18 amenzi pentru hărțuire stradală în ultimii trei ani

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

„Eu nu am nicio cunoștință, fată, care să nu fi experimentat vreo formă de hărțuire stradală”, adaugă Ilinca Pitiș, singura din grup care a împlinit 18 ani.

Hărțuirea este un comportament abuziv al agresorului față de victimă, de multe ori cu tentă sexuală. Cele mai dese forme de hărțuire sunt fluieratul, claxonatul, comentariile nepotrivite și atingerile nedorite.

Cele mai multe femei tind să ignore agresorii și să grăbească pasul, mai arată studiul Simonei Chirciu. Teama de stigmatizare și de învinovățire le face pe victime să nu mai ceară ajutor poliției sau apropiaților. Mai puțin de 3% sună la poliție.

„Nu le-am spus prietenilor mei când am fost în astfel de situații. Și nici la poliție nu am mers, pentru că ar fi spus ori că este un compliment faptul că am fost fluierată, ori ar fi zis ceva despre modul în care sunt îmbrăcată. Am mai auzit lucrurile astea”, afirmă Ruxandra.

Au fost 1.800 de plângeri pentru hărțuire în 2018, puțin peste 2.000 în 2019 și peste 2.200 anul trecut. În primele cinci luni din acest an au fost în jur de 1.400 de reclamații.

Recent, un biciclist care livra mâncare în București a fost reținut de polițiști după ce a agresat sexual mai multe tinere, pe stradă. Pe unele chiar în plină zi.

Problema stă în lipsa de educație

Fetele din „Coșbuc” cred că legea hărțuirii stradale este un pas bun, care arată că în sfârșit a fost recunoscut un fenomen până acum minimizat. Un pas, dar insuficient, pentru că la baza „complimentelor” nesolicitate, a atingerilor și a claxoanelor stă, de fapt, lipsa de educație.

„Este un concept ce ar trebui să fie introdus în discuții încă din copilărie, de la clasele mici. Adică discuții despre cum nu e bine să ofere bărbații complimente nesolicitate fetelor, femeilor. Chiar dacă tu consideri că e un compliment, poate persoana care îl primește și la care urli pe stradă într-o formă nu tocmai plăcută nu o să-l perceapă ca pe un compliment și o să se simtă în pericol”, punctează Ruxandra.

Responsabilitatea pentru combaterea hărțuirii stă mai ales în mâna autorităților, e de părere și Eva. Ea este cea care a venit cu ideea aplicației Safe Walk și crede că genul acesta de proiecte, alături de programe educaționale și de campanii de informare, ar avea un impact semnificativ în societate.

„Decizia de a face ore de educație sexuală e în mâna unor bărbați în vârstă, cu mentalitate învechită”

Soluția cea mai bună stă însă în orele de educație sexuală, spun, la unison, cele cinci tinere, pentru că hărțuirea sexuală apare tot din lipsă de cunoștințe despre consimțământ și respect. Orele de educație sexuală din școli ar putea sta la baza rezolvării unor probleme sociale.

„Ar trebui să vorbim despre asta la orele de educație sexuală, adică s-ar încorpora bine, dar nu le avem. Lipsa educației sexuale în școli este o problemă foarte mare, care nu se rezolvă pentru că nimeni din punctele de decizie nu este de acord”, spune Ilinca Pitiș.

Mi se pare că discuția este lăsată în mâna unor bărbați de o anumită vârstă și nu în mâinile unor persoane tinere, care se confruntă acum cu învățarea acestui lucru. Sunt niște bărbați la putere care au impresia că educația sexuală aduce o formă de sexualizare a copiilor și îi introduce prea repede într-o lume prea brutală. Ceea ce este greșit înțeles.

Ilinca Pitiș, elevă:

Legea privind educația sexuală în școli, care a creat ample dezbateri în societate, dar și în Parlament, a fost respinsă de Senat după ce președintele Klaus Iohannis ceruse reexaminarea ei. În Camera Deputaților nu a mai ajuns, pentru că parlamentarii au intrat în vacanță. Discuțiile pe marginea ei au fost amânate pentru sesiunea din toamnă.

„Am adunat informații de pe unde am putut” 

„Educația sexuală e o necesitate și nu are nicio legătură cu a-i învăța pe copii anumite lucruri vulgare care să le afecteze inocența. Este vorba despre educație și prin asta am putea preveni sarcinile multe la minore și cazurile de boli cu transmitere sexuală”, este de părere Eva Marinescu.

Fetele și-ar fi dorit să învețe tot ce știu deja acum sau tot ce nu știu încă despre hărțuire, consimțământ, relații, menstruație și igienă personală de la școală. Au luat frânturi de informații din familie, de la prieteni, de pe internet. Le-au pus cap la cap și au judecat singure.

„Eu am avut noroc de o familie care mă susține și care îmi explică lucruri. Dar am prieteni care nu pot vorbi despre aceste subiecte cu părinții, cu surorile sau frații și recurg la prieteni, care nici ei nu știu. Toți am adunat informații, puțin câte puțin, de unde am putut, de la cine a vrut să ne explice”, spune Ruxandra.

„Din neștiință se nasc foarte multe concepții greșite care pot avea un impact foarte mare și negativ”, adaugă și Ilinca.

Vor la facultate în străinătate, dar să revină în România 

Ioana, Ruxandra, Eva, Andreea și Ioana au trecut în clasa a XII-a și urmează să dea, anul viitor, examenul de Bacalaureat. Niciuna dintre ele nu vrea să meargă la facultate în România. 

Ioana și Ruxandra plănuiesc să plece în Olanda, să studieze web design și informatică. Ilinca e pasionată de criminologie și sociologie și ar vrea să lucreze în domeniul acesta, însă nu a luat încă o decizie. Eva și Andreea urmăresc și ele facultăți din Franța, respectiv Elveția, unde să studieze computer science.

Dacă ajung acolo unde și-ar dori, plănuiesc totuși să se întoarcă în România.

„Sora mea s-a dus în Anglia și a rămas acolo. Eu vreau să folosesc acasă ce am învățat afară. Cred că e important să te întorci aici și să ajuți cum poți societatea, folosindu-te de cunoștințele pe care le-ai acumulat”, spune Ioana.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro