1 comentariu„Pieptul meu era complet expus și m-am simțit jenată”, a scris o adolescentă după ce a fost supusă unui control anual de sănătate la gimnaziu.
„Înainte de examen, profesorul nostru ne-a spus că va trebui să ne ridicăm bluza și sutienul… Nu am vrut să o fac, dar nu am putut spune nu”, a declarat o altă elevă niponă.
În Japonia nu există o politică unificată în legătură cu obligația ca elevii să se dezbrace sau nu în timpul controalelor medicale. Consiliile locale de educație sunt lăsate să decidă împreună cu personalul medical care vizitează unitățile de învățământ. Unele școli le permit copiilor să rămână îmbrăcați, în timp ce altele insistă ca aceștia să-și scoată tricourile și, în cazul fetelor, sutienele.
Sondajele arată că cei mai mulți dintre profesori doresc ca această practică să fie oprită. De asemenea, un sondaj făcut în rândul elevilor de gimnaziu, cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani, a arătat că 95,5% dintre ei au fost nemulțumiți că au fost puși să-și dea jos hainele.
„Examenele de sănătate pot avea repercusiuni grave asupra copiilor. Unii dintre ei continuă să experimenteze traume până la vârsta adultă”, spune Akiyo Tanaka, un consilier din Nishinomiya.
Ce spun medicii
Pe de altă parte, pe măsură ce problema a intrat în atenția presei și a politicienilor, activiștii spun că se lovesc de opoziția Asociației Medicale din Japonia și a oficialilor din domeniul educației, care sunt reticenți în privința renunțării la această practică.
„În unele cazuri, medicii, care sunt aproape întotdeauna bărbați, au amenințat că vor opri efectuarea controalelor, dacă sunt forțați să schimbe procedura. Ei insistă că este imposibil să se facă un examen adecvat dacă copiii sunt îmbrăcați complet. Iar copiii nu sunt în măsură să refuze. Școlile sunt foarte preocupate de acest lucru și vor să se facă ceva”, a declarat, sub protecția anonimatului, o persoană familiarizată cu problema.
„Fetele de vârsta fiicei mele sunt jenate să vorbească despre trupurile lor propriilor părinți. Așa că vă puteți imagina cât de îngrozitor este pentru ele să fie nevoite să-și scoată hainele în fața unor străini”, spus mama unei adolescente de 13 ani, care a implorat-o să nu se confrunte cu școala după ce a fost supusă unui control de sănătate pe jumătate dezbrăcată.
În unele regiuni ale Japoniei, controale de sănătate mai invazive au început în anii de austeritate postbelică, atunci când școlile și-au asumat un rol mai important în asigurarea faptului că elevii sunt sănătoși și hrăniți corespunzător.
Unii medici spun că este nevoie ca elevii să se dezbrace pentru controale pentru a verifica semnele de dermatită atopică, nereguli ale inimii și alte afecțiuni.
„Mulți medici, în special cei vârstnici, sunt conservatori și pur și simplu nu le place să-și schimbe comportamentul”, a explicat Kentaro Iwata, profesor de boli infecțioase la spitalul universitar Kobe.
Întrebat dacă există vreo bază medicală pentru a insista ca elevii să-și scoată hainele pentru a fi supuși unei examinări „corespunzătoare”, Iwata a răspuns: „Nu despre care știu eu. Ar putea îmbunătăți ușor calitatea sunetului bătăilor inimii, dar nu cred că acest lucru contribuie la îmbunătățirea sănătății copiilor”.
La începutul anului, Ministerul Educației a trimis o notificare prin care se solicita consiliilor de învățământ „să creeze un mediu de examinare medicală ținând cont de intimitatea și sentimentele elevilor”, permițându-le să-și acopere partea superioară a corpului cu un prosop „în măsura în care nu interferează cu acuratețea examinării”.
Ministerul a cerut, de asemenea, controale separate pentru băieți și fete, folosirea pereților despărțitori sau a draperiilor, pentru ca profesorii și personalul de același sex cu copiii să fie prezenți și ca părinții și tutorii să fie anunțați în prealabil că, în unele cazuri, medicii pot cere copiilor să-și ridice cămășile pentru a asigura un diagnostic precis.
Autoritățile din orașul Kyoto și-au schimbat politica sub presiunea părinților, transmițând școlilor că „în principiu” copiilor ar trebui să li se permită să poarte lenjeria. Alte școli au urmat exemplul.
„Ar fi mai bine dacă Ministerul Educației ar oferi linii directoare mai specifice, astfel încât guvernele locale și școlile să poată fi consecvente”, a declarat Satoshi Kodama, profesor și specialist în etică medicală la Universitatea din Kyoto, pentru ziarul nipon Mainichi Shimbun.
Foto: 123rf.com