Elevii din clasa a VII-a, cobaii sistemului de învățământ. De ce se dorește amânarea Evaluării Naționale pe model european propusă de Funeriu în Legea Educației în 2011

În loc de examen la limba română și matematică vor întocmi un portofoliu educațional care va cuprinde notele din V-VIII, rezultatele la evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, și rezultatele la următoarele examene: o probă scrisă la limba română, o probă scrisă la limba maternă dacă este cazul, o probă scrisă transcurriculară la matematică-științe, o probă scrisă la o limbă de circulație internațională, o probă practică de utilizare a calculatorului și una orală, transdisciplinară, de evaluare a competențelor civice și sociale.

Situația, despre care profesorii, guvernanții și părinții spun că arată bine pe hârtie, în realitate este preconizat un fiasco. Modificarea Evaluării Naționale este prevăzută de articolul 76 din Legea Educației Naționale nr.1/2011.

Modificată în profunzime, amendată, prorogată, din legea propusă de cabinetul lui Daniel Funeriu nu se mai respectă astăzi aproape nimic, cu excepția acestei modificări a Evaluării Naționale, despre care se specifică că urmează să intre în vigoare din anul școlar 2020-2021.

În opt ani și jumătate de la aplicarea legii 1/2011, guvernanții nu au reușit să producă o metodologie, un curriculum corespunzător, să impună predarea transdisciplinară, să introducă în școli creșterea competențelor civice și sociale, însă profesorii s-ar putea regăsi anul următor școlar în situația de a evalua copiii tocmai pe aceste criterii.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

Asta, în cazul în care nu se va schimba ceva. Astăzi, în Parlament a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede amânarea cu patru ani a aplicării legii educației în privința schimbării Evaluării Naționale, potrivit Hotnews.ro.

Părinții: „Niciodată nu au avut manuale”

Părinții sunt primii care au sesizat situația. Copiii lor au fost cobaii sistemului de învățământ încă de când s-au dus la școală. Sunt prima generație care a învățat la clasa 0, pe o nouă curriculă și pe un nou plan de învățământ. An de an nu au avut manuale la timp, au venit mereu cu întârziere, iar părinții au fost nevoiți să cheltuiască bani pe mai multe auxiliare de pe care să poată lucra la clasă în așteptarea manualelor.

Iar astăzi, părinții își fac griji din cauza incertitudinii legate de inexistența unor norme metodologice pentru evaluarea națională, dar și pentru faptul că legislația prevede că admiterea la liceu se va face pe baza acestui portofoliu educațional.

Totuși, dacă la liceul la care se înscriu elevii există o concurență mare de ocupare a locurilor, unitatea de învățământ are voie, conform legii, să organizeze și un examen de admitere. Prin urmare, portofoliul cu 5 examene, media celor patru ani, 2 probe suplimentare (una practică și un interviu), rezultatul evaluărilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor valora 70%, iar elevii vor da admitere constând în una sau două materii separat care va mai valora încă 30%.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

„Niciodată nu au avut manuale, a trebuit să cumpărăm tot felul de auxiliare la început de an pentru că nu aveau de pe ce învăța. Eu nu cred că este cineva la minister acum care e dispus să se pună în locul unui copil de 14 ani. Un examen transcurricular ar presupune și o predare la fel, dar bunul simț te face să îți pui întrebarea – ce profesor știe să evalueze o astfel de examinare?

Eu nu cred că la examenul matematică-științe sunt profesori apți, acum, să corecteze. Ar trebui să fie de matematică, de științe, de chimie, de fizică, de biologie? Unde este obiectivitatea aici? Cum se va desfășura acesta examen, când vom fi informați? Vreau să știu ce ar trebui să facem, ce să le cerem profesorilor la clasă să ne pregătească copiii, sau trebuie să mă duc să fac meditații la șapte materii?”, a declarat Oana. M, care are un copil în clasa a VII-a înscris la un profil engleză intensiv.

Femeia se mai plânge și de ritmul infernal în care lucrează copiii. Pe noul curriculum, au atât de multe materii încât ajung să petreacă 33 de ore pe săptămână la școală, fiind trei zile în care stau și șapte ore.

Profesorii: „O măsură bună, dar prost aplicată”

Profesorii liceelor de elită din Iași spun că există într-adevăr o mare dificultate în a implementa o astfel de evaluare și ar fi o schimbare mult prea mare pentru elevii care sunt deja în clasa a VII-a și care au ratat doi ani de pregătire transdisciplinară, necesară pentru a susține examenele respective.

Elvira Rotundu, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, vede beneficiile unei astfel de evaluări mai complexe, care ne-ar alinia și cu testele PISA efectuate la nivel european și mondial, dar spune că nu a fost implementată corespunzător fiindcă nu sunt pregătiți nici profesorii și nici elevii pentru ea.

„Fiindcă este o modificare care vizează și tipul de admitere în liceu consider că trebuia precedată de anumite măsuri, în paralel cu schimbarea planului cadru și al manualelor. Mă refer la anumite programe de formare a profesorilor, la elaborarea și lansarea unor modele de teste, eventual la pilotarea noului test de evaluare. Este o idee bună, dar părerea mea este că pentru a o introduce era nevoie de o perioadă în care și profesorii și elevii să se poate acomoda”, a punctat Elvira Rotundu.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

Profesorii nu știu să se fi purtat vreo discuție legată de predare transcurriculară nici măcar la nivelul ministerului.

Laviniu Lăcustă, președintele sindicatului USLIP Iași, spune că nu a fost consultat nici el, nici colegi din alte uniuni sindicale, la dezbateri pe această temă și că din punctul lui de vedere e imposibilă modificarea evaluării pentru anul viitor.

„Este o situație fără precedent în ultimii 80 de ani, să nu fie nimeni la Ministerul Educației cu drept de semnătură. Știu că legea prevede schimbări pentru cei care sunt în clasa șaptea care nu vor putea fi puse în practică, nu există această perspectivă transcurriculară, profesorii nu pot evalua ceva ce nu s-a făcut la școală. Dar la cum e legislația în România, unde doar la partea cu alocarea de 6% din PIB pentru educație se face derogare din 2014, într-un an se mai poate schimba de nenumărate ori”, a declarat Laviniu Lăcustă.

Guvernanții: „O vom amâna doi, poate trei ani”

Camelia Gavrilă, deputat PSD și vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, este sigură că se va amâna aplicarea legii pentru măcar încă doi-trei ani de zile. Ea a explicat că există un grup de lucru în Parlament care caută soluția legislativă pentru amânare, dar și o soluție de reglementare pe termen mediu, ca să nu existe o generație de elevi surprinsă de această modificare.

Gavrilă a mai precizat pentru Libertatea că există în lucru și o nouă lege a educației care este posibil să schimbe complet optica privind evaluarea acestor copii.

„Vrem să accentuăm consilierea și orientarea pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională într-un format mai complex, fără să punem presiunea pe această ultimă evaluare, ca aceasta să fie folosită ca bază pentru admiterea la liceu. În prima etapă va fi această prorogare, ca să intrăm în cadrul legislativ, apoi intervin unele anticipări. Vom rămâne pe această lege o perioadă de timp, dar dacă vom avea o lege nouă, totul se va lua de la zero și vom vedea cât se va prelua față de cea din  momentul de față”, a precizat Camelia Gavrilă.

Deputatul a mai spus că trebuie fondate nuclee transcurriculare, să se înceapă, pe capitole, să se lucreze în clasă pe astfel de domenii, în echipe complet, de matematică și fizică, spre exemplu, dar a confirmat faptul că este nevoie de o schimbare care să vizeze un întreg ciclu de studiu.

 „Trebuie să pornească de la clasa a V-a. Pentru că dacă ar trebui să imaginez acum o anume probă scrisă pentru matematică și științe poate s-ar putea, dar o probă la competențe civice ar fi îngrijorătoare și se ridică problema obiectivității evaluării”, a completat Camelia Gavrilă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro