Elevii vor avea mai puţine ore la şcoală. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea

Proiectul care a devenit lege prevede “în medie” 20 de ore pe săptămână în clasele I-IV, față de 19-22 ore în prezent, 25 de ore la gimnaziu, față de 26-34 în prezent și 30 de ore la liceu.

Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate”, prevede proiectul iniţiat de senatorii de la PSD.

Potrivit edupedu.ro, Legea Educației nr.1/2011 prevedea de la bun început 20 de ore pentru ciclul primar, 25 pentru gimnaziu și 30 pentru liceu, însă, la un an și jumătate de la adoptarea acelei legi, Ecaterina Andronescu a modificat-o printr-un OUG, trecând din lege în pixul ministrului decizia privitoare la numărul orelor.

După alți 6 ani în care numărul de ore a căpătat proporții, Parlamentul actual a repus articolul desființat de Andronescu pe locul inițial.

Legea a fost trimisă în luna ianuarie 2019, la reexaminare, în Parlament, preşedintele avertizând atunci că aplicarea ei ar aduce “un val de concedieri în sistemul de învățământ”.

În 21 octombrie 2019, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de for decizional, menţinând prevederea contestată de preşedintele Klaus Iohannis în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului, dar a fost amânată intrarea în vigoare până în anul şcolar 2020-2021.

Potrivit legii, „numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate”.

Această prevedere intră în vigoare începând cu anul şcolar 2020-2021.

Recomandări

Klaus Iohannis, ultimul mesaj de 1 Decembrie ca președinte: „Știu că am făcut greșeli, vă cer iertare”. Bilanțul celor 10 ani de mandat | VIDEO

Legea stipulează şi introducerea unor sesiuni de pregătire a personalului didactic asupra problemelor legate de violenţa psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale potrivite.

Potrivit legii, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”.

Legea mai prevede că „unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal”.

Recomandări

Călin Georgescu a acordat un interviu celui mai vechi ziar britanic în casa de pe câmp a unui prieten din Izvorani și a spus din nou că Putin este un „patriot” | VIDEO

Şi sindicatele au criticat proiectul de lege.

Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi acuza pierderea a circa 15.000 – 20.000 de locuri de muncă în urma acestei modificări a legii, iar Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) vorbea de 25.000 de cadre didactice ce vor fi afectate.

„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declașare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar”, transmitea, într-un comunicat, Federaţia.

Urmărește-ne pe Google News