Cuprins:
S-a documentat temeinic
Condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 7 ani într-un centru de detenție pentru minori, elevul va afla decizia definitivă a Curții de Apel București pe data de 18 decembrie 2024.
Procurorii au reținut în rechizitoriu că, pe parcursul lunii martie 2023, Ediz Yeniatakan s-a documentat cu privire la modalitatea de a ucide, apoi s-a hotărât ca victima să fie profesoara lui de limba japoneză, Andreea Raluca Puchea.
Crima – o „experiență nouă”
Ediz Yeniatakan nu a prezentat vreun motiv pentru gestul criminal, ci doar că este în căutarea unei „experiențe noi”, fapt pe care i l-a comunicat unui alt coleg, pe WhatsApp.
Respectivul coleg de liceu l-a prevenit atunci să „stea potolit”, că dacă își va duce la bun sfârșit planul criminal va ajunge la închisoare.
Replica lui Ediz Yeniatakan a fost că legislația europeană îl protejează, deoarece e minor:
„Maximum 3 ani de închisoare pot primi la vârsta asta, restul sunt în mental asylum”, se lăuda el.
Pe data de 5 aprilie 2023, Ediz Yeniatakan a venit la liceu înarmat cu un cuțit de 20 de centimetri, cu lama de aproximativ 10 centimetri. Elevul a intrat în clasă în timp ce profesoara de japoneză împărțea niște teste și s-a așezat în ultima bancă pe rândul de la geam.
- „Inculpatul a plecat dinspre banca lui, a șasea din rând, către banca în dreptul căreia se afla profesoara (…) a scos cuțitul din buzunar și a efectuat o mișcare circulară de la stânga la dreapta către gâtul profesoarei, aceasta din urmă reușind să blocheze parțial lovitura inculpatului cu mâna sa stângă, dându-se cu un pas în spate și lovind banca din spate. La scurt timp, persoana vătămată a reușit să îi ia din mână cuțitul inculpatului și a pus cuțitul pe catedră”, se arată în actele dosarului.
Ultimul termen de judecată: Avocații spun că elevul „auzea voci”
Libertatea a consultat încheierea de ședință de la ultimul termen de judecată din apel, pentru a vedea ce au cerut avocații lui Ediz Yeniatakan în fața instanței și cum a pledat tânărul în ultimul cuvânt.
Astfel, pe data de 7 noiembrie 2024, apărătorii lui Ediz Yeniatakan au arătat că apelul declarat de acesta vizează modalitatea de individualizare a pedepsei, pentru următoarele argumente:
- „Învederează instanţei de control judiciar faptul că inculpatul nu contestă vinovăţia şi că săvârşirea faptei a fost nu doar recunoscută, ci şi asumată, faptă despre care, în prezent, acesta are capacitatea de a discuta şi de a relata despre ceea ce a simţit la acel moment, cu referire la vocile şi îndemnurile interioare. În schimb, arată că, la acel moment, nici părinţii şi nici mediul înconjurător nu au reuşit să-l ajute să depăşească situaţia în care se afla.
- Cât priveşte motivul de apel invocat, relativ şi la aspectul anterior susţinut, arată că, în fapt, inculpatul are nevoie de ajutor pentru o reintegrare mai uşoară şi mai rapidă în societate, respectiv de tratament corespunzător aplicat, iar nu de o măsură educativă privativă de libertate.
- În acest sens, invocă (…) raportul medicului care a întocmit referatul de evaluare psihologică, din care rezultă caracterul nepotrivit al sancţiunii aplicate de instanţa de fond. Aşadar, apreciază că doar un specialist în materie poate preciza care este modalitatea aptă şi oportună de reinserţie socială a unui minor.
- Şi acestea, completate cu aspectele vizând condiţiile de detenţie existente în centrele pentru minori, aşa cum sunt dovedite de înscrisurile depuse la dosar la acest termen de judecată, context în care apreciază că, la stabilirea modalităţii de executare a sancţiunii, se impune a prima interesul major al minorului.
- Cât priveşte condiţiile de detenţie, arată că, în România, există doar 4 astfel de centre, dintre care două sunt educative şi două sunt de detenţie, respectiv la Craiova şi la Buziaș-Tichileşti. Or, cu titlu de exemplu, arăt că în ultimul centru de detenţie există deţinuţi în vârstă şi de 29 de ani, aşa încât, în opinia sa, nu este un mediu propice care să conducă la îndeplinirea finalităţii unei măsuri educative, respectiv la reeducarea unui minor.
- Aşadar, apreciază că inculpatul nu îşi are locul în astfel de centre de detenţie, cu atât mai mult cu cât săvârşirea faptei nu a fost determinată de anturaj, ci de lipsa unui sprijin emoțional real, pe care l-a cerut, dar pe care nu l-a primit, nici de la părinţi şi nici de la ceilalţi din jurul său.
- Nu în ultimul rând, având în vedere aspectele invocate cu referire la condiţiile de detenţie şi la incapacitatea custodiei statului de a contribui la reinserţia socială a unui minor, învederează instanţei că perioada de aproximativ două luni de arest preventiv la care a fost supus inculpatului este suficientă pentru ca pedeapsa să-şi fi atins scopul.
- Apărătorul ales (…) apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanţa de fond este excesivă, raportat la arma folosită, la modalitatea de aplicare a loviturilor, criterii în raport de care a şi solicitat schimbarea de încadrare juridică a faptei, dar şi la împrejurarea că acesta şi-a recunoscut vinovăţia, în mod asumat.
- Astfel, admite că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este gravă, însă solicită a se avea în vedere că plaga produsă părţii civile a avut doar 3 mm, aşa cum s-a constatat din actele medicale eliberate de Spitalul Universitar, că viaţa acesteia nu a fost pusă în primejdie, aşa cum rezultă din raportul întocmit de INML, dar şi că intensitatea loviturilor aplicate a fost extrem de redusă.
- Nu în ultimul rând, invocând, cu titlul de jurisprudenţă, speţe în care pentru acelaşi tip de infracţiune au fost aplicate pedepse mai mici, precum şi faptul că, în prezent, inculpatul este o persoană perfect reintegrată social, solicită să se constate că, în detenţie, inculpatul are şanse reduse de reintegrare”, se arată în documentul citat.
Procurorul, despre inculpat: „Este incapabil să-și gestioneze impulsurile”
Pe de altă parte, procurorul de ședință a solicitat majorarea măsurii educative aplicate inculpatului, până la maximumul special, având în vedere că fapta pentru care a fost trimis în judecată este gravă, nu atât prin raportare la consecinţele produse, cât mai ales raportat la persoana inculpatului:
- „Scopul măsurii educative trebuie să fie şi de reintegrare socială, însă, în cazul inculpatului din prezenta cauză, acest scop trebuie să fie, în principal, de protejare a ordinii publice, context în care gravitatea faptei trebuie completată şi analizată prin raportare la profilul psihologic al inculpatului.
- În acest sens, apreciază (procurorul – n.r.) că afecţiunile de care se presupune că ar fi suferit inculpatul şi pentru care ar fi avut nevoie de sprijinul familiei, potrivit afirmaţiilor apărătorilor aleşi, nu pot justifica și comiterea faptei, în aceeaşi situaţie fiind şi alţi minori care totuşi, chiar şi în lipsa unui asemenea sprijin, nu au astfel de comportamente, inclusiv acela de a se informa de pe internet cu privire la pedeapsa pe care ar primi-o dacă ar săvârşi infracţiunea de omor.
- Cât priveşte condiţiile de detenţie invocate de apărarea inculpatului, cu referire la faptul că nu i-ar permite acestuia să-şi continuie studiile şi să aibă un nivel de educaţie corespunzător, apreciază că nici aceste apărări nu justifică reindividualizarea pedepsei sub aspectul modalităţii de executare, având în vedere că este o persoană autodidactă şi cu un nivel de cultură şi inteligenţă cu mult peste medie, care s-ar reintegra social şi care şi-ar asigura o continuare a educaţiei la nivel optim în orice condiţii.
- Așadar, toate aceste aspecte, în opinia sa, îl fac să fie, în mod real, un pericol pentru ordinea publică, aşa încât plasarea sub o măsură educativă neprivativă de libertate va crea o stare de pericol social concret.
- Și, în acelaşi sens, apreciază că mai grav este că nu anturajul l-a determinat pe inculpat să recurgă la gestul comis, ci tocmai incapacitatea sa de a-şi gestiona emoţiile, trăirile şi impulsurile, aşa încât nu oferă suficiente garanţii că, fiind dispusă o măsură educativă neprivativă de libertate, nu ar proceda în aceeaşi manieră.
- Mai mult, inculpatul a acţionat calculat şi cu premeditare, verificând şi informându-se cu privire la consecinţele asupra sa dacă ar săvârşi o astfel de faptă şi, deşi a aflat, a recurs la comiterea infracţiunii şi aceasta cea mai gravă.
- Raportat la toate aceste aspecte şi la evaluările psihiatrice şi psihologice efectuate inculpatului, solicită instanţei de control judiciar să constate de elementele de personalitate ale acestuia nu permit aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate. Ci, dimpotrivă, pentru a proteja ordinea publică, solicită aplicarea unei măsuri educative privative de libertate în cuantumul maxim special prevăzut de lege”, a reținut instanța în încheierea de ședință din data de 7 noiembrie.
În ultimul cuvânt, elevul a cerut iertare pentru fapta pe care a săvârşit-o, însă a arătat că, în acea perioadă, era „tulburat de anumite gânduri”, că nu a primit ajutorul de care avea nevoie şi că spera ca, ulterior, să fie abandonat de părinţi, situaţie ce nu s-a întâmplat, ci, dimpotrivă, a fost sprijinit şi iubit de aceştia. El a mai precizat că, la acest moment, nu mai are acele gânduri şi că în detenţie „cu siguranţă ar involua”.
Tribunalul: „Regretul manifestat de către inculpat este unul formal”
Ediz Yeniatakan – elevul din Capitală care pe data de 5 aprilie 2023 a înjunghiat-o în gât pe profesoara Andreea Raluca Puchea – a fost condamnat pe fond, la Tribunalul București, la măsura educativă a internării, timp de 7 ani, într-un centru de detenție.
În motivarea hotărârii pe fond, din 11 iulie 2024, judecătorul a reținut că tânărul a acționat în mod premeditat, a „chibzuit” timp de o lună comiterea faptei fără să țină cont de încercările colegilor de a-l descuraja, iar când a sărit cu lama cuțitului la gâtul profesoarei, doar reflexul acesteia de a se apăra a scăpat-o de la moarte:
- „Din perspectiva periculozității inculpatului, tribunalul reține drept criteriu principal existența premeditării, fapta nefiind un impuls de moment al inculpatului.
- Acesta a cântărit timp de o lună modalitatea de săvârșire a faptei, precum și diferitele posibilități de săvârșire.
- Totodată, din discuțiile purtate cu colegii săi, tribunalul constată că minorul se raportează la săvârșirea faptei ca la o oportunitate, relevând o desconsiderare completă a celei mai importante valori sociale, viața persoanei.
- Instanța reține că inculpatul nu a fost descurajat în săvârșirea faptei de încercările colegilor săi de a-i arăta modalitatea profund eronată în care se gândește să acționeze, precum și a-i arăta consecințele faptelor sale.
- În acord cu evaluarea comisiei medico-legale, tribunalul apreciază că regretul manifestat de către inculpat este unul formal, care nu este raportat la suferința cauzată victimei, ci mai degrabă la consecințele nefavorabile pe care le atrage fapta asupra sa și a familiei sale.
- Este lipsită de fundament apărarea inculpatului că acesta ar fi manifestat autocontrol la momentul săvârșirii acțiunii violente asupra victimei, din moment ce acesta a executat până la capăt acțiunea vătămătoare, victima fiind cea care s-a ferit și s-a apărat, iar ulterior, atacul inculpatului nu a continuat întrucât victima este cea care l-a dezarmat pe inculpat”, se arată în motivare.
Judecătorul de la Tribunalul București a reținut în documentul citat că nu poate accepta concluzia referatului de evaluare efectuat de Serviciul de Probațiune, în sensul că în cazul lui Ediz Yeniatakan ar putea fi aplicată o măsură neprivativă de libertate:
„Tribunalul are în vedere și evaluarea realizată de către comisia medico-legală psihiatrică în care a fost arătat că inculpatul prezintă o personalitate în curs de structurare dizarmonică, cu trăsături accentuate de tip instabil impulsiv (borderline) și antisocial cu mare potențial de periculozitate socială. (…) Tribunalul subliniază, de asemenea, că interesele inculpatului nu sunt singurele care vor fi analizate de către instanță. În cauză este necesară includerea în raționamentul care întemeiază individualizarea judiciară și a nevoii protejării victimei, precum și a persoanelor care exercită aceeași profesie ca victima. Profesorii care contribuie în mod direct la viitorul societății prin educarea viitorilor adulți trebuie să se bucure de un sentiment de siguranță în cadrul unităților de învățământ și să cunoască și că orice atingere adusă integrității corporale sau a vieții acestora va fi aspru pedepsită”, se mai arată în motivare.
Foto: observatornews.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro