ComenteazăUPDATE 17:20: Osemintele lui Mugur Călinescu au fost dezgropate, la un an de la moartea mamei sale. La exhumare a asistat, copleșit de emoții, Mihai Călinescu, tatăl tânărului care, în 1985, și-a pierdut viața în urma unei leucemii considerate suspecte, notează stiri.botosani.ro.
„Îl duceau la un loc sigur, numai acolo îl duceau. Îl serveau cu o cafea şi era obligatoriu să o bea, iar de sus îl încălzeau nişte becuri. Stătea două ceasuri acolo. El nu bea cafea dar acolo era în mod obligatoriu ca să bea cafeaua. Îi spuneau: trebuie neapărat să bei cafeaua ca să ne poţi răspunde. Asta tot timpul se întâmpla. Întâi îl chemau la două zile, iar apoi mai treptat, mai rar. Era anchetat pentru că el a avut curajul ăsta să facă … Şi nu numai într-un loc a scris. Acolo s-a întâmplat că l-au prins. Eu făceam serviciu la fabrica de confecţii şi când am mers, că stăm chiar lângă Prefectură, am văzut acolo toată miliţia. De acum radia peretele unde a scris el”, susţine Mihai Călinescu.
În cimitirul Pacea din Botoșani au sosit reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului, conduşi de Marius Oprea, expert în cadrul instituţiei, reprezentanţii Institutului de Medicină Legală şi un procuror de la Parchetul Militar Iaşi, însoțit de criminaliştii botoșăneni.
La mormânt a fost oficiciată o slujbă de pomenire, mai ales că astăzi s-a împlinit un an de la moartea Rodicăi Uncescu, mama lui Mugur Călinescu.
„Din 1984 eu sunt preot aici în oraş, dar până acum, după Revoluţie, nu s-a mai întâmplat. Ştiam de tânărul Iulian- Mugurel, care a murit în 1985, dar nu ştiam care este cauza. Suntem şi noi de acord, şi Biserica vrea să se afle adevărul- ce s-a întâmplat cu acest tânăr şi de ce a murit aşa de tânăr. Sperăm să fie o cauză naturală, dar ştiinţa va dovedi adevărul. Lumea vorbeşte, dar eu nu mă pot pronunţa pe această temă. Familia Călinescu, i-am cunoscut pe toţi, pe unchii tânărului…”, a spus preotul Gheorghe Andrişescu, pentru sursa citată.
Mugur Călinescu a fost unul dintre eroii mai puțin cunoscuți ai Rezistenței anticomuniste, a afirmat Marius Oprea, expert în cadrul IICCMER. În anii 2006-2007, Institutul a declanșat investigațiile cu privire la moartea tânărului botoșănean care a fost considerată suspectă.
„El a avut marele curaj să se împotrivească regimului comunist, scriind pe panourile care împrejmuiau şantierele de construcţii din Botoşani înscrisuri duşmănoase, după cum au fost considerate de către securitate. El cerea libertate, cerea o îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor, cerea ceea ce toată lumea gândea, or pentru un adolescent de liceu acest curaj a fost ieşit din comun”, afirmă Marius Oprea.
Experții IICCMER consideră că președintele Klaus Iohannis ar trebui să-l decoreze post-mortem pe Mugur Călinescu.
După dezgroparea osemintelor lui Mugur Călinescu, a fost deschisă o anchetă penală in rem privind moartea suspectă a tânărului. După prelevare, osemintele urmează a fi duse la Institutul de Antropologie de la Iaşi, urmând ca rezultatele să fie făcute publice într-o lună de zile. Mai apoi, osemintele vor fi reîngropate.
„Osemintele vor fi expertizate mai întâi medico- legal apoi se va face o analiză amănunţită în laboratoare specializate pentru a se vedea dacă a fost otrăvit sau iradiat, dacă acea leucemie care i-a adus moartea a fost cauzată de anchetele de la Securitate”, spunea Marius Oprea.
UPDATE 17 MAI, ora 13:30: Iulian Mugur Călinescu, un fost luptător anticomunist, este deshumat, miercuri, la Botoșani. Este vorba despre o acțiune de investigații arheologice, desfășurată la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Demersul are ca scop recuperarea rămășițelor ale lui Iulian Mugur Călinescu, notează Mediafax.ro.
Tânărul a murit în urma unei afecțiuni medicale grave. Se presupune că aceasta ar fi fost cauzată de anumite proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor de la Securitate.
Potrivit documentelor făcute publice de IICCMER, Iulian Mugur Călinescu s-a născut în Botoşani la 28 mai 1965 și a fost singurul copil al lui Mihai Călinescu şi Rodicăi Uncescu. După ce părinții săi au divorțat în 1975, băiatul a rămas în grija mamei, iar tatăl său s-a recăsătorit. În 1979, a absolvit Școala Generală nr. 7 din Botoșani. Cursurile liceală le-a urmat la două unități de învățământ din oraș până în 1983.
„Înăsprirea regimului autoritar în România, deteriorarea situaţiei economice şi scăderea nivelului de trai al populaţiei după 1980 a dus la reapariţia unor forme de împotrivire faţă de regimul comunist. (….) Un asemenea caz a fost şi cel al elevului de liceu de atunci Iulian Mugur Călinescu, care a încercat să se împotrivească prin metode şi mijloace modeste dictaturii ceauşiste. Acesta şi-a propus să ia atitudine şi să protesteze faţă de abuzurile şi nedreptăţile regimului prin scrierea de lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri şi pe panouri de gard, sperând că astfel va trezi conştiinţa şi altor concetăţeni pentru a-i determina să ia atitudine împotriva regimului. Înscrisurile sale erau de genul: „Vrem sindicate libere”, „Vrem libertatea cuvântului“, „Jos Ceauşescu!“, „Vrem hrană, Vrem respectarea tuturor drepturilor, Vrem libertate”, „Ne-am săturat de stat la cozi imense, Nu mai putem accepta mizeriile şi nedreptăţile din ţara asta”, „Vrem democraţie”, „Vrem dreptate şi libertate”, se arată într-un comunicat de presă al ICCMER.
Iulian Mugur Călinescu scria textele cu cretă și cu litere majuscule, după lăsarea întunericului când străzile din Botoșani nu mai erau circulate. Prima inscripţie a fost realizat-o pe 12 septembrie 1981 pe zidul clădirii Comitetului Județean al PCR, aceasta fiind descoperită de autorități a doua zi. Mai apoi, a scris alte trei texte pe panourile de tablă ale gardului cu care fusese împremuit șantierul de construcție al Casei de Cultură din Botoșani.
După apariția primei inscripții, agenții de Securitate și de Miliție din Botoșani au pus la cale acțiunea operativă „Cazul Panoul” pentru a-l identifica pe autorul înscrisurilor ostile regimului comunist.
Elevul Mugur Călinescu a fost prins în flagrant în noaptea de 17 spre 18 octombrie 1981 de doi ofițeri de Securitate, aflați în postul de pândă. Adolescentul a fost reținut și transportat la sediul Securității din Botoșani, unde a fost anchetat mai multe zile.
Mugur Călinescu era pe atunci elev în clasa a XI-a de liceu. Cursurile nu începuseră încă deoarece elevii se aflau în practică agricolă la culesul recoltei de toamnă.
Pe 18 octombrie 1981, Securitatea a întocmit un dosar de urmărire informatică privind „Elevul”, acesta fiind numele conspirativ stabilit pentru Mugur Călinescu. Organele de anchetă ale regimului voiau să afle ce l-au determinat pe elev să întreprindă asemenea acțiuni. În perioada 12 septembrie – 18 octombrie 1981, Mugur Călinescu a scris nu mai puțin de 24 de texte cu conținut provocator la adresa regimului comunist.
„Ancheta Securităţii s-a răsfrânt asupra părinţilor, rudelor apropiate, precum şi a unor prieteni şi colegi de şcoală, dar în care au fost implicate şi alte persoane. La sfârşitul lunii noiembrie cazul a fost pus în discuţia colectivului de cadre didactice de la Liceul A. T. Laurian, la şedinţă participând ca invitaţi inspectorul general judeţean pentru învăţământ, conducători locali ai partidului şi UTC-ului precum şi doi reprezentanţi ai organelor de Securitate. În luările de cuvânt, faptele acestuia au fost condamnate, fiind considerate drept un act mîrşav care a lovit interesele poporului român, pactizând cu duşmanii şi trădătorii ţării. Ulterior, lui Mugur Călinescu i s-a întocmit un dosar pentru a fi trimis la şcoala de corecţie, însă după multe şi stăruitoare intervenţii făcute de mama sa pe la diferite persoane cu funcţii de răspundere pe linie de partid şi de stat, a reuşit să obţină ca fiul său să nu fie trimis într-o astfel de instituţie de reeducare”, au menționat specialiștii ICCMER.
Ameninţările însă se ţineau lanţ la adresa mamei şi a băiatului, familia fiind ţinută sub o strictă supraveghere prin filaje, informatori şi prin convorbirile telefonice care erau înregistrate după ce în locuinţă a fost instalată tehnică de ascultare.
Mugur Călinescu a continuat să fie convocat periodic şi în anul următor la sediul Securităţii din Botoşani. Rudele spun că tânărul revenea mai mereu acasă total schimbat, indispus şi abătut, refuzând să vorbească despre tratamentul la care era supus acolo.
Rareori, adolescentul îi mărturisea mamei sale că era pus să stea mai multe ore în fața unei lămpi aprinse și era obligat să bea o ceașcă de cafea, deși nu consuma astfel de băuturi.
După un timp, Mugur Călinescu a început să se plângă de dureri acute de cap. Aceste lucruri sunt confirmate și de mărturiile mamei tânărului, Rodica Uncescu, care au fost făcute publice în interviuri de presă de-a lungul timpului.
Mai mult, Mugur Călinescu s-a confesat mai multor prieteni apropiați despre tratamentul la care era supus în timpul convocărilor de la Securitate.
În vara anului 1983, tânărul a absolvit liceul cu rezultate bune și s-a înscris pentru a susține examenul de admitere Facultatea de Studii Economice a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Securitatea l-a împiedicat însă să devină student, acesta având cu câteva sutimi mai puțin decât ultimul intrat. Tânărul a încercat să intre la facultate și în anul următor, însă starea lui de sănătate deja se agravase.
În toamna anului 1983, Mugur Călinescu a primit ordine de încorporare pentru a satisface stagiul militar obligatoriu. Comisia de examinare l-a găsit inapt și a fost trimis la Spitalul Militar din Iași pentru a fi internat. O săptămână mai târziu a ajuns la Spitalul Județean Sf. Spiridon, unde medicii l-au diagnosticat cu leucemie, boală asociată cu ciroză hepatică și icter mecanic.
„Din mărturiile mamei sale reiese că Mugur nu a fost un copil bolnăvicios, avea o constituţie atletică, fiind crescut şi îngrijit cu o dragoste chiar exagerată, suferind doar de o bronşită astmatică în formă alergică ce se manifesta rar şi doar în anumite condiţii de timp. Vestea bolii a căzut ca un trăsnet pentru familie. Se ştie că între 1983-1985 a stat prin spitale lungi perioade de timp, fiind internat la Iaşi, Bucureşti şi Timişoara. Cu toate tratamentele administrate, starea de sănătate a tânărului se degrada cu repeziciune, consecinţele pentru viaţa sa fiind deja presupuse”, arată ICCMER.
Mugur Călinescu moare în ziua de 13 februarie 1985 în spitalul din Iaşi, când nu împlinise încă 20 de ani. Ultimele cuvinte ce le-a spus mamei sale înaintea morţii, au fost: „Mamă, ce călăi de oameni pot fi”.
A fost înmormântat la data de 5 martie în Cimitirul Pacea din Botoşani. Există însă suspiciunea că Mugur Călinescu să fi murit din cauza tratamentului aplicat de Securitate, arată ICCMER. Potrivit specialiștilor în domeniu, există posibilitatea ca tânărul să fi fost iradiat sau să fi înghițit substanțe care se pun de obicei în băuturi.
„Izotopii radioactivi se fixează în ţesuturile organismului, reacţionând în timp cu efect negativ asupra stării de sănătate a persoanei contaminate, putând provoca boli grave care duc la moarte, leucemia fiind una dintre acestea”, arată IICCMER.
În toamna anului 1981, un adolescent din Botoşani a pus pe jar regimul comunist după ce a scris pe ziduri în oraş mesaje care îndemnau oamenii să îşi caute libertatea. La doar 16 ani, elevul Mugur Călinescu stârnea astfel alerta în rândul Securității din Botoşani. Elev în clasa a XI-a, acesta a scris pe ziduri, influenţat de emisiunile de la Radio Europa Liberă, „Vrem sindicate libere”, „Vrem libertatea cuvântului”, „Jos Ceauşescu”.
Mugur Călinescu a murit de leucemie, după zeci de anchete ale Securității la adresa sa, timp în care se pare că a fost iradiat, moartea sa fiind învăluită în mister, notează stiri.botosani.ro.
„L-au arestat, l-au ţinut vreo 3 zile, apoi i-au dat drumul. Dar nu l-au lăsat niciodată în pace. Îl chemau de două-trei ori pe săptămână la ei. Îl serveau cu cafea. El nu prea bea cafea. Îi spuneam să nu mai bea cafea. Chiar îmi spunea că îl lăsaseră singur într-o cameră ciudată… L-au iradiat! Nu ştiu ce i-au pus în cafea! S-a schimbat total…”, mărturisea mama lui Mugurel, cea care a luptat până la moarte să îi facă dreptate fiului său.
În 2008, Rodica Uncescu, mama acestuia, a primit din partea statului documentul care atestă că Mugur Iulian Călinescu a fost luptător anticomunist, femeia murind însă anul trecut, fără să știe exact motivul decesului fiului său.
Acum, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a obţinut acceptul tatălui lui Mugur Călinescu pentru deshumarea trupului luptătorului anticomunist pentru studierea osemintelor, dorind astfel să clarifice cauzele care au dus la îmbolnăvirea de leucemie a acestuia.
Potrivit unui comunicat de presă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în ziua de miercuri, 17 mai 2017, o acţiune de investigaţii arheologice în municipiul Botoșani, la 32 de ani distanță de la moartea elevului Mugur Călinescu.
„Obiectivul acțiunii îl reprezintă deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Iulian Mugur Călinescu, un tânăr decedat în urma unei grave afecțiuni medicale, despre care se presupune că a fost cauzată de anumite proceduri la care a fost supus în timpul anchetelor de la Securitate. Activitățile din teren se vor desfășura în colaborare cu Parchetul Militar Teritorial Iași, Institutul de Medicină Legală din Iași, Primăria municipiului Botoșani, AFDPR – Filiala Botoșani și Televiziunea Română. Pe baza contextului, a evoluției și particularităților specifice acestui caz, la care se adaugă unele mărturii, există suspiciunea că moartea lui Mugur Călinescu a putut fi provocată de tratamentul ce i s-a aplicat la Securitate. Conform părerii specialiștilor în domeniu, există posibilitatea ca o persoană să poată fi iradiată și prin ingestia unor cantități de substanțe ce se pun de obicei în băuturi. Izotopii radioactivi se fixează în țesuturile organismului, reacționând în timp cu efect negativ asupra stării de sănătate a persoanei contaminate, putând provoca boli grave ce duc la moarte, leucemia fiind una dintre acestea. Pe plan național există și alte cazuri similare, semnalate mai ales în cursul anilor 70-80 ai secolului trecut, în care multe persoane au decedat în urma unor proceduri suportate în timpul anchetelor de la Securitate, moartea acestora survenind din cauze medicale. Era și aceasta o tehnică subtilă și „curată” pentru a se scăpa de cei incomozi într-un timp relativ mai lung și nu chiar pe moment, care nu lăsa însă urme vizibile pe trupurile victimelor. Din păcate, niciodată până în prezent astfel de cazuri nu au fost verificate și cercetate de instituțiile abilitate ale statului pentru a putea fi dovedite. Din această optică, cazul Iulian Mugur Călinescu poate servi ca exemplu și ar putea deschide o lungă listă de victime decedate în astfel de condiții”, arată, conform stiri.botosani.ro, specialiştii IICCMER.
Sursa foto: Dorin Tudoran / stiri.botosani.ro