ComenteazăÎn anii 70, specialiștii români în aviație au adaptat un elicopter cumpărat de la sovietici, de tipul Mi-8, în variantă VIP. Mai exact, au schimbat interiorul, punând scaune mai confortabile (asemănătoare unor fotolii), o măsuță de mici dimensiuni și o toaletă luată de la un avion Iliușin Il-18. Beneficiar: Nicolae Ceaușescu, ”conducătorul suprem” al României socialiste.
Nu prea i-a plăcut Mi-8
La aparatul Mi-8, în variantă VIP, de exemplu, au fost adăugate în exterior două rezervoare suplimentare, luate de la avioanele MiG-21.
„Acest elicopter era destinat zborurilor prezidențiale. Dar lui Nicolae Ceaușescu nu i-a plăcut foarte mult, pentru că avea ferestre mici, iar fostul președinte nu putea să vadă prea bine afară. Dacă survola județul Buzău, să zicem, era interesat să verifice dacă îl mințise sau nu primul-secretar, care îi raportase că încheiase campania agricolă”, ne-a spus muzeograful Sorin Turturică, Muzeul Național al Aviației Române, în curtea căruia se află o parte din elicopterele pe care le-a avut Ceaușescu. Printre acestea, și bătrânul Mi-8, primul elicopter adaptat special pentru uzul dictatorului. Avea nevoie de altceva.
A rămas fidel francezilor
Nicolae Ceaușescu a preferat să zboare cu elicoptere IAR-316, fabricate la Brașov, sub licență franceză. Acestea au o vedere către exterior mult mai largă decât elicopterele Mi-8.
Numai că aparatele IAR-316 aveau un singur motor, iar dacă acesta se oprea în aer, era o mare problemă. Iar Securitatea l-a avertizat pe președinte. În acest context, în anii 1979-1980 au fost cumpărate patru aparate franțuzești de tipul SA365 ”Dauphin”, dintre care două erau în variantă VIP. Acestea au rămas până la urmă în slujba dictatorului, deși ar fi preferat un alt elicopter, un Alouette cu mai multe ferestre, deci și o vizibilitate mai bună pentru pasageri. La fel, Securitatea a arătat că având un singur motor, și acest Alouette nu este destul de sigur pentru un șef de stat.
Așa că Nicolae Ceaușescu a rămas cu ”Delfinul” franțuzesc până în ultima zi în care a condus țara. Cu unul dintre aceste aparate soții Ceaușescu au decolat de pe clădirea CC al PCR la 22 decembrie 1989.
SA365 „Dauphin” VIP nu se află la Muzeul Aviației, deoarece este perfect functional și a fost folosit de personalitățile politice postdecembrieste, inclusiv de președintele Traian Băsescu.
Producţiile mincinoase au lăsat populaţia fără hrană
Ce era cu această producţie agricolă raportată eronat de șefii județelor? Un banc de pe vremea lui Ceauşescu spunea că Ceauşescu s-ar interesat de situaţia unei scroafe excepţionale, dintr-o rasă prolifică, achiziţionată din Occident.
”Câţi purcei a fătat?”, întreabă Ceuşescu. Purceaua fătase cinci purcei. ”20!”, a răspuns secretarul de partid fără să clipească. ”Bun, zice Ceauşescu, daţi cinci la export, restul mănâncă populaţia!” Așa că magazinele rămâneau goale.
Dincolo de glumă, producţiile agricole erau umflate din cauza nebuniei palnurilor cincinale care nu puteau fi realizate. Producţia globală agricolă trebuia să sporească în cincinalul 1981-1985, de pildă, într-un ritm mediu anul de 4,1%. Organele de partid nu îngăduiau raportarea unor producţii sub asemenea standarde impuse, astfel apăreau minciunile care influenţau în lanţ economia, cu efecte directe asupra cetăţenilor.
Istoria elicopterului are legături cu ţara noastră
Conform istoriei aeronauticii, elicopterul a fost inventat de inginerul francez Paul Cornu. Acesta a reuşit, pe 13 noiembrie 1907, primul zbor din lume cu un elicopter, ce cântărea 260 de kilograme şi s-a menţinut în aer timp de 20 de secunde, la o înălţime de 30 de centimetri, după care s-a prăbuşit. Paul Cornu s-a născut pe 15 iunie 1881, în Glos la Ferriere, Franţa, într-o familie cu 13 copii şi cu origini româneşti.
Paul Cornu
Un alt inventator cu origini româneşti care a gândit realizarea unui elicopter a fost Tache Brumărescu.
Posesor a circa 200 de brevete cu aplicaţii în domenii diverse, el a fost preocupat şi de aviaţie. A început prin a realiza jucării zburătoare pentru copii. Apoi, în 1909 a inventat un avion pe care l-a denumit Columba. Elementul de originalitate provenea din faptul că motorul de 50 CP acţiona o elice tractivă, una propulsivă, dar şi una orizontală, dispusă deasupra postului de pilotaj, ca la elicoptere. Astfel, Tache Brumărescu poate fi considerat un precursor al zborului vertical.
După mai multe modificări, a testat acest aparat la 27 mai 1911, la Bucureşti. Avionul a zburat circa 80 de metri, la doi metri deasupra solului, fiind pilotat chiar de constructor. Neavând experienţă, Brumărescu a pierdut controlul asupra direcţiei şi l-a izbit de un copac.