Propunerea a venit în primăvara anului trecut de la Comisia Europeană, iar un prim draft al directivei a fost aprobat de Comitetul pentru Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen luna trecută. Se întâmplă la mai bine de doi ani de când organizațiile europene au promis măsuri pentru reducerea diferenței salariale dintre femei și bărbați.
Ce spune proiectul directivei
Noua directivă europeană prevede mai multe reguli. Acestea se aplică doar companiilor cu peste 50 de angajați (varianta propusă inițial a fost de 250 de angajați, dar a fost schimbată printr-un amendament, n.r.):
- angajatorii trebuie să precizeze în anunțurile de recrutare salariul minim sau un interval de salarizare, de la cea mai mică la cea mai mare remunerație pe care este dispus să o ofere (de exemplu, 3.000 de lei cel mai puțin, 4.000 salariul mediu, 4.500 cel mai mare pe care îl poate oferi, n.r.);
- angajatorii nu au voie să-i întrebe pe potențialii noi angajați despre salariile pe care le-au avut în trecut;
- angajații au dreptul să ceară informații angajatorilor despre nivelurile de salarizare din firmă, defalcate pe sexe, pentru cei care au aceeași funcție și același volum de muncă;
- firmele sunt obligate să publice informații legate de diferența de salarizare dintre femei și bărbați;
- angajatorul trebuie să facă ușor accesibilă lucrătorilor săi o descriere a criteriilor utilizate pentru a determina nivelurile de salarizare și progresul în carieră pentru lucrători. Aceste criterii trebuie să fie neutre de gen.
Salariile rămân confidențiale, dar angajații vor putea să știe cu cât sunt plătiţi, în medie, colegii care prestează o muncă egală.
Dacă diferența salarială este mai mare de 5%, iar aceasta nu se justifică pe criterii obiective și neutre, angajatorul va oferi victimei discriminării compensații și bonusuri.
Proiectul directivei va intra pe 5 aprilie la prima citire în Parlamentul European. După ce europarlamentarii vor adopta propria poziție pe acest draft, Consiliul European și Parlamentul vor începe discuțiile și negocierile pentru a stabili forma finală a directivei.
Apoi, când – și dacă – Directiva va fi adoptată, statele membre UE vor avea la dispoziție doi ani să transpună prevederile sale în propriile legislații naționale.
Diferențele între salarii, cele mai mari – în Letonia, cele mai mici – în Luxemburg. Cum stă România
Bărbații câștigă în medie cu 13% mai mult decât femeile în Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat din 2020. Diferența de remunerație dintre femei și bărbați se calculează în funcție de veniturile medii brute pe oră, adică atât cât plătește angajatorul unui salariat înainte de scăderea impozitului și contribuțiilor sociale. În calcul se iau numai companiile cu mai mult de 10 angajați.
Diferențele între salarii variază de la o țară la alta. Cele mai mari diferențe în UE sunt în Letonia (22,3%), Estonia (21,1%), Austria (18,9%), Elveția și Germania (puțin peste 18%) și Ungaria (17,2%).
Cele mai mici diferențe sunt în Slovenia (3,1%), România (2,4%) și Luxemburg (0,7%).
Cum se justifică diferențele de salarii
O diferență redusă într-o țară nu înseamnă neapărat că egalitatea de gen este mai bine pusă în practică. Se poate datora unei prezențe mai reduse a femeilor pe piața muncii sau unei proporții mai mari a celor care lucrează cu normă redusă.
Femeile fac mai multe ore de muncă neplătită, potrivit Comisiei Europene. De exemplu, au grijă de copii acasă, ceea ce lasă mai puțin timp pentru un job full time. O statistică din 2018 a Eurostat arată că aproape o treime dintre femei lucrează cu jumătate de normă, în timp ce procentul bărbaților este mult mai mic: 8%.
În plus, femeile sunt mai prezente în sectoarele cu salarii mai mici, precum educația, și ocupă mai puține poziții de conducere. Femeile manager, spre exemplu, câștigă cu 23% mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.
„Va fi mult mai bine pentru cei care își caută un loc de muncă în Europa”
„Ar fi extraordinar să se impună asta prin lege, pentru că firmele nu vor mai avea de ales decât să transparentizeze totul”, spune Sam Franklin, cofondatorul unui site de joburi, pentru publicația Wired. „Companiile trebuie să se pregătească pentru conversații dificile și să stabilească și cum vor gestiona asta, dar cu siguranță va fi mult mai bine pentru cei care își caută un loc de muncă în Europa. Sper ca alte țări să urmeze exemplul UE”, continuă el.
Potrivit lui Franklin, aproape jumătate dintre companiile care postează anunțuri pe site-ul său, Otta, nu oferă informațiile legate de salarii.
Un studiu recent arată că transparența salarială poate reduce această diferență de remunerație dintre femei și bărbați cu 50%. Cercetătorii de la Universitatea din Utah, SUA, spun însă că există și un aspect negativ: ar putea slăbi performanța angajatului.
Ceea ce va compromite eforturile unei organizații de a-i motiva pe angajați și de a-i atrage, spune studiul.
În alte țări, practica funcționează deja
Islanda a impus transparentizarea salarială încă din 2018, pentru companiile cu mai mult de 25 de angajați. Ele trebuie să dovedească faptul că plătesc în mod egal femeile și bărbații care au același volum de muncă. Cele care dovedesc că fac asta primesc un certificat, devenit obligatoriu. Firmele care nu dețin acest certificat plătesc o taxă zilnică.
Acest sistem a îmbunătățit mediul de lucru și a crescut încrederea femeilor atât în angajatorii lor, cât și în politicile salariale, arată un raport.
Un sistem similar pentru companiile cu mai mult de 10 angajați a fost implementat și în Canada, la finalul anului trecut, iar firmele trebuie să corecteze diferențele salariale, inclusiv prin compensații, până în septembrie 2024.
În 21 de state din SUA, angajatorilor le este interzis prin lege să solicite potențialilor angajați informații despre remunerațiile primite în trecut la alte locuri de muncă, pentru a preveni discriminarea.
„Este timpul ca dreptul la plată egală pentru același volum de muncă să devină realitate. Odată cu această directivă, vom avea un instrument eficient care să detecteze decalajul salarial nejustificat pe bază de sex, să-l repare și să ne ajute să luăm măsuri acolo unde e nevoie pentru ca femeile să nu mai rămână în urmă”, spune europarlamentara Sylvie Brunet, din Franța.
Foto: Shutterstock