Elizabeth Holmes, miliardara din Silicon Valley, spunea că „oamenii frumoși” ca ea nu merg la închisoare. Judecătorii au decis altceva

Revista Forbes a scris despre ea că este cea mai tânără femeie miliardară care și-a construit singură averea. Iar Inc, o altă revistă de afaceri, a concluzionat că este „următorul Steve Jobs”, scrie BBC.

În 2014, la vârsta de 30 de ani, Elizabeth Holmes ajunsese în atenția întregii lumi a afacerilor. O fostă studentă la Stanford, care renunțase la facultate înainte de a absolvi, Holmes era fondatoarea unei companii evaluate la nu mai puțin de 9 miliarde de dolari ce promitea o revoluție în diagnosticarea bolilor.

Cu ajutorul câtorva picături de sânge, Theranos, promitea că testul său ar putea detecta rapid afecțiuni precum cancerul și diabetul, fără complicațiile și întârzierile metodelor obișnuite. Din consiliul de administrație al firmei au făcut parte oameni importanți, de la Henry Kissinger la generalul James Mattis.

O singură problemă: tehnologia nu funcționa.

La doar un an mai târziu, în 2015, întregul edificiu construit de Holmes a început să se prăbușească și în scurt timp lumea a înțeles că totul era un mare fals. Tehnologia pe care Holmes și Theranos o prezentau nu funcționa deloc, iar în 2018 compania s-a prăbușit.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

În ianuarie, ea a fost condamnată de un juriu din California în patru acuzații de fraudă, fiecare dintre acestea fiind pasibil de o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare.

Juriul a găsit-o nevinovată în cazul altor patru acuzații și nu a ajuns la un verdict în cazul altor trei. Holmes, care a pledat nevinovată la toate acuzațiile, a solicitat un nou proces, dar aceste cereri au fost respinse.

Ea a fost condamnată, vineri, la 11 ani și trei luni de închisoare, scrie Associated Press. Judecătorul a mai stabilit că Holmes a provocat pierderi de 121 de milioane de dolari investitorilor, inclusiv mogulului media Rupert Murdoch și familiei care deține Walmart. Suma pe care ea va trebui să o ramburseze va fi stabilită la o audiere ulterioară în instanță.

Decizia nu este definitivă.

Holmes, care are un băiat de un an și este însărcinată cu al doilea copil, le-a cerut scuze investitorilor, pacienților și angajaților Theranos. Ea a spus că a încercat să își realizeze visul prea repede și să facă prea multe lucruri deodată. Și a încheiat cu un citat din poetul Rumi și cu promisiunea de a face lucruri bune în lume, în viitor.

În timpul procesului, Holmes l-a acuzat pe fostul ei iubit și partener de afaceri, Ramesh „Sunny” Balwani, de abuz emoțional și sexual, care i-ar fi afectat starea mentală în timpul comiterii infracțiunilor.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Balwani, care s-a confruntat cu aceleași acuzații de fraudă, a fost condamnat în iulie și urmează să fie condamnat luna viitoare.

O familie ambițioasă

Holmes a fost deja subiectul unei cărți, al unui documentar HBO și al altor filme care urmează să apară, încă nu este clar de ce a mizat atât de mult pe o tehnologie despre care știa că nu funcționează.

Ea a crescut într-o familie înstărită din Washington DC și a fost un copil politicos, dar retras, potrivit persoanelor care au cunoscut-o.

Inventatorul și omul de afaceri Richard Fuisz a speculat că pe umerii lui Holmes trebuie să fi existat o presiune imensă pentru a reuși în viață. Familia lui a locuit ani întregi alături de familia Holmes, dar s-au despărțit atunci când Theranos l-a dat în judecată pentru o dispută legată de un brevet în 2011.

Părinții lui Holmes erau birocrați, în Washington DC, dar „erau foarte interesați de statut” și „trăiau pentru a avea conexiuni”, a declarat Fuisz pentru BBC. Stră-străbunicul tatălui lui Holmes a fondat Fleischmann’s Yeast, o companie care a schimbat industria americană a pâinii, iar familia era foarte conștientă de descendența sa, a spus el.

La vârsta de 9 ani, Elizabeth i-a scris o scrisoare tatălui ei în care îi declara că ceea ce „își dorea cu adevărat de la viață este să descopere ceva nou, ceva ce omenirea nu știa că este posibil să facă”.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Când a ajuns la Universitatea Stanford, în 2002, pentru a studia ingineria chimică, lui Holmes i-a venit ideea unui plasture care ar putea să scaneze infecțiile purtătorului și să elibereze în corp antibiotice, în funcție de necesități.

La 18 ani, ea dădea deja dovadă de o intransigență pe care a afișat-o și mai târziu, când și-a fondat compania.

Phyllis Gardner, expert în farmacologie clinică la Stanford, își amintește că a discutat despre ideea lui Holmes privind plasturele de piele și i-a spus că „nu va funcționa”.

„Ea pur și simplu m-a ignorat”, a declarat Gardner pentru BBC. „Și părea absolut încrezătoare în propria ei genialitate. Nu era interesată de expertiza mea și a fost deranjant”, a adăugat el.

Un dispozitiv „revoluționar”

Câteva luni mai târziu, Holmes a renunțat la facultate, la vârsta de 19 ani, și a fondat compania Theranos, de data aceasta venind cu o nouă tehnologie de a testa sângele, printr-o simplă înțepătură în deget.

Evident, tehnologia venea la pachet cu o poveste: în copilărie Homles ura acele, iar mama și bunica ei chiar leșinau la vederea lor.

Dispozitivul, numit „Edison”, după numele inventatorului, promitea să revoluționeze metodele de diagnosticare.

Theranos plănuia să perceapă mai puțin de jumătate din tarifele practicate de Medicare și Medicaid în SUA, ceea ce ar fi permis guvernului american să economisească 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

În plus, „Edison” ar fi urmat să democratizeze procesul de testare, permițând oricui să facă un test la o farmacie și să îl analizeze în câteva ore.

Anunțul a stârnit entuziasm și tot felul de oameni cu bani s-au grăbit să investească, fără să analizeze prea mult situația. Secretarul american al Trezoreriei, George Schultz, magnatul media Rupert Murdoch și cea mai bogată familie din America, familia Walton, s-au numărat printre susținătorii ei.

Sprijinul acestora i-a conferit credibilitate. La fel, comportamentul ei încrezător.

„Știam că a avut această idee genială și că a reușit să convingă toți acești investitori și oameni de știință”, a declarat pentru BBC doctorul Jeffrey Flier, fostul decan al Școlii de Medicină de la Harvard, care a întâlnit-o în 2015.

„Era sigură pe ea, dar când i-am pus mai multe întrebări despre tehnologia folosită, nu părea că a înțeles”, a adăugat Flier, care nu i-a evaluat niciodată în mod oficial tehnologia. „Mi s-a părut puțin ciudat, dar nu am plecat cu gândul că era o fraudă”, a spus el.

Flier a sfârșit prin a o invita pe Holmes să se alăture consiliului de conducere al școlii de medicină, lucru pe care acum îl regretă. Ea a fost înlăturată din acest organism atunci când a izbucnit scandalul.

O avere de miliarde

Până în 2014, compania a strâns de la investitori peste 400 de milioane de dolari și era evaluată la aproximativ nouă miliarde de dolari.

Potrivit revistei Forbes, averea lui Holmes era evaluată în acel moment la 4,5 miliarde de dolari. Era cea mai tânără femeie miliardară care își construise singură averea.

Holmes era pe cai mari. Și-a cultivat o imagine asemănătoarea cu cea a lui Steve Jobs, purtând în public doar pulovere negre cu guler înalt. Cita din scriitoarea Jane Austen. Devenise vegană și vorbea cu entuziasm despre băutura ei favorită, un suc preparat din iarbă de grâu, țelină și castraveți. Lua cuvântul la conferințe, alături de Bill Clinton.

Dar în vreme ce Holmes vorbea frumos, existau deja unele indicii care ar fi trebuit să ridice semne de întrebare cu privire la activitatea companiei, scrie BBC.

Pentru început, era vorba despre secretul obsesiv. Holmes era fondatoare, directoare executivă și președintă a companiei. Nimic nu se făcea fără aprobarea ei.

Iar când venea vorba despre dispozitivul „revoluționar”, detaliile erau aproape inexistente.

La un moment dat, întrebată de un reporter al New Yorker despre cum funcționează dispozitivul, Holmes a dat un răspuns mai mult decât vag, ba chiar unul care sugera amatorism.

„O chimie este efectuată astfel încât să aibă loc o reacție chimică care să genereze un semnal din interacțiunea chimică cu proba, care este tradus într-un rezultat, ce este apoi analizat de personalul dintr-un laborator certificat”, a spus ea.

Prăbușirea

Nu toată lumea era convinsă. Bill Maris, șeful Google Ventures, a decis să nu investească. Într-un interviu acordat Business Insider, Maris a declarat că oamenii săi au verificat tehnologia, care s-a dovedit a fi mai complicată decât susținea Theranos.

„Nu era atât de dificil să înțelegi că lucrurile ar putea să nu fie ceea ce păreau a fi”, a spus el.

Un jurnalist care a fost mai mult decât suspicios a fost John Carreyrou de la Wall Street Journal. De două ori laureat al Premiului Pulitzer, acesta a investigat îndelung situația, vorbind cu angajați care au început să spună o poveste foarte diferită de cea prezentată public.

Unii spuneau că rezultatele dispozitivului erau inexacte. Alții au dezvăluit că majoritatea testelor nu se făceau deloc în laboratoarele Theranos, ci cu dispozitive convenționale, cumpărate de la furnizorii obișnuiți.

Totul a început să se prăbușească în 2015, când un avertizor de integritate și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dispozitivul de testare al Theranos, numit Edison.

În acest timp, The Wall Street Journal a publicat o serie de dezvăluiri, susținând că într-adevăr, rezultatele obținute de testele Theranos nu erau fiabile și că firma a folosit de fapt aparate disponibile în comerț, fabricate de alți producători, pentru majoritatea testelor.

Procesele s-au acumulat, partenerii au tăiat legăturile, iar în 2016 autoritățile de reglementare din SUA i-au interzis lui Holmes să mai opereze un serviciu de testare a sângelui timp de doi ani.

În 2018, Theranos a fost dizolvată.

În luna martie a aceluiași an, Holmes a soluționat acuzațiile civile formulate de autoritățile de reglementare financiară potrivit cărora ar fi strâns în mod fraudulos 700 de milioane de dolari de la investitori.

Dar trei luni mai târziu, ea a fost arestată, împreună cu Balwani, pentru acuzații de fraudă și conspirație pentru fraudă.

Procurorii au declarat că Holmes a indus în eroare cu bună știință pacienții cu privire la teste și a exagerat foarte mult performanța companiei în fața finanțatorilor.

„Ea nu acceptă nicio responsabilitate”

Înainte de sentința de vineri, avocații lui Holmes au insistat că ea nu ar trebui să facă închisoare, deoarece nu reprezintă un pericol pentru societate. În plus, au spus ei, Holmes are un copil mic și este în prezent însărcinată cu al doilea.

Ei au oferit mărturii de la peste 130 de persoane în favoarea ei, inclusiv una a senatorul Cory Booker. Booker, un democrat din New Jersey, a lăudat-o recent pe Holmes pentru determinarea ei de a schimba ceva în lume.

Channing Robertson, care a fost profesor de inginerie chimică la Universitatea Stanford, a spus și el într-un alt mesaj adus în fața judecătorului că Holmes trebuie remarcată pentru „compasiunea față de ceilalți”.

Într-o altă scrisoare, Billy Evans, actualul iubit al lui Holmes, a subliniat că multe din lucrurile care s-au scris despre ea nu sunt adevărate, inclusiv faptul că și-a vândut bine tehnologia nefuncțională.

„Liz nu are capacitatea de a vinde ceva; pur și simplu crede în lucruri cu o asemenea profunzime încât este seducătoare”, a scris Evans.

Observatorii procesului au subliniat însă faptul că, în vreme ce a asigurat că regretă amarnic „eșecul” său personal și pierderile suferite de investitori, Holmes și-a menținut versiunea sa de poveste, și nevinovăția, până la capăt, un semn că nu s-a schimbat și nu are de gând să se schimbe.

Iar procurorii au susținut că femeia a fost „orbită” de o ambiție care a pus „și va continua să pună oameni în pericol”.

„Ea nu acceptă nicio responsabilitate”, au scris procurorii în documentele depuse la tribunal. „Dimpotrivă, insistă că ea este victima”, au observat ei.

Un caz emblematic pentru companiile din Silicon Valley

Cazul Holmes, foarte mediatizat în SUA, a ajuns să simbolizeze excesele și aroganța companiilor din Silicon Valley, care acționează de multe ori la limita încălcării legii sau chiar o încalcă, a observat New York Times.

Puține personaje din domeniul tehnologiei au fost găsite vinovate de fraudă de-a lungul timpului. Prin urmare, o sentință mai ușoară pentru Holmes ar fi putut trimite un semnal greșit către industrie, au declarat experții în drept.

„Acesta este un caz cu un potențial de descurajare mai mare decât majoritate”, a explicat pentru New York Times Andrew George, un avocat al firmei Baker Botts.

De la condamnarea lui Holmes, alți fondatori de start-up-uri cu profil înalt au ajuns, de asemenea, în atenția autorităților.

Trevor Milton, fondatorul start-up-ului de vehicule electrice Nikola, a fost condamnat luna trecută pentru că a mințit în legătură cu tehnologia companiei sale. Iar Sam Bankman-Fried, fondatorul bursei de criptomonede FTX, este acum ținta a numeroase investigații după ce compania sa s-a prăbușit brusc, săptămâna trecută – un scandal abia apărut, a cărui deslușire se mai lasă așteptată.

Chiar procurorii au declarat în documentele depuse în instanță că o pedeapsă semnificativă cu închisoarea pentru Holmes ar reprezenta un mesaj pentru alți antreprenori care au ascuns adevărul. O pedeapsă de durată nu numai că ar „descuraja viitoarele fraude”, dar ar „reconstrui încrederea pe care investitorii trebuie să o aibă atunci când finanțează inovatori”, au scris ei.

Procurorii au contrazis de asemenea portretele măgulitoare desenate de susținătorii lui Holmes cu mai multe dovezi. Ei au spus că Holmes a manipulat autoritățile de reglementare, a mințit presa, a falsificat documente și a intimidat denunțătorii, determinându-l pe un angajat, Tyler Shultz, să se gândească la sinucidere.

Holmes, au mai spus procurorii, s-a bucurat de roadele fraudei sale, zburând cu un avion privat, locuind într-o vilă de 15 milioane de dolari, apărând pe coperțile revistelor și luând masa la Casa Albă.

„Ea a ales în mod repetat minciunile, publicitatea și perspectiva unor miliarde de dolari în detrimentul siguranței pacienților și al unei relații corecte cu investitorii”, au mai spus procurorii.

Un element considerat relevant de procurori este o declarație făcută chiar de Holmes, care a sugerat privilegiile de care femeia considera că se bucură.

Avertizată de un consultant că ar putea fi responsabilă de moartea unui pacient dacă laboratorul său produce rezultate incorecte, scrie Wall Street Journal, Holmes i-a răspuns: „Oamenii frumoși ca mine nu sunt băgați la închisoare”.

Urmărește-ne pe Google News