Cuprins:
Ketamina: de la medicament la drog recreativ
Ketamina este un anestezic utilizat atât în medicina umană, cât și veterinară, fiind introdusă pentru prima dată pe piața franceză în 1970. Ketamina permite pierderea conștienței fără afectarea respirației.
De-a lungul decadelor însă, a devenit populară și ca drog recreativ, din cauza efectelor sale halucinogene.
Începând cu anii 90, consumul său a explodat în cadrul petrecerilor techno din Europa și Statele Unite, fiind cunoscută sub diverse denumiri precum „K”, „Special K” sau „Golden”.
Această tendință nu este limitată la Occident, în Asia, în special în cluburile de noapte din Taiwan și Hong Kong, ketamina a devenit a doua cea mai consumată substanță psihoactivă după heroină.
În anii 2000, cercetătorii au descoperit că dozele mici pot reduce rapid simptomele depresiei prin modificarea circuitelor cerebrale.
Riscurile consumului de ketamină
Consumul recreativ de ketamină poate duce la dependență și la probleme grave de sănătate. Printre cele mai frecvente complicații se numără:
- Probleme urinare severe: dificultăți la urinare, cistite interstițiale și, în cazuri extreme, afectarea rinichilor.
- Tulburări psihice: anxietate, depresie agravată și episoade de psihoză.
- Probleme hepatice: afectarea ficatului la consumul prelungit.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5fdf7c52d37f735faae9195915ec1a11.jpg)
În ciuda acestor riscuri, numărul consumatorilor de ketamină este în creștere.
În Franța, de exemplu, consumul s-a dublat în ultimii ani, iar în 2022, peste 2,79 de tone de ketamină au fost confiscate la nivel european, conform Agenției Europene a Drogurilor (EUDA).
Ketamina – tratament experimental pentru depresie
În paralel cu utilizarea recreativă, cercetările medicale au evidențiat potențialul ketaminei în tratarea depresiei severe, rezistentă la alte terapii.
Cu toate acestea, riscurile acestui drog rămân mari.
Consumul de ketamină poate cauza dependență severă, pierderea controlului fizic și chiar deces.
De altfel, actorul Matthew Perry a murit accidental din cauza unei doze mari de ketamină, care i-a provocat pierderea conștienței.
Administrată sub control medical strict, ketamina poate avea efecte rapide în reducerea simptomelor depresive.
Elon Musk a subliniat în interviul său că folosește ketamina strict în scop terapeutic și conform recomandării medicului.
„Ketamina este utilă pentru a scăpa de o stare de spirit negativă”, spunea miliardarul Elon Musk, în interviul pentru CNN.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/elon-musk-sateliti-e1740341201717-1024x577.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_67587a142fafc7ba082cd0290aa4e563.jpg)
Musk a adăugat că are o rețetă pentru medicament de la „un medic adevărat, adevărat” și că folosește „o cantitate mică o dată la două săptămâni sau ceva de genul”.
De altfel, Musk a negat că folosește în exces medicamentul.
„Dacă folosești prea multă ketamină, nu prea poți să îți faci treaba. Am mult de lucru, de obicei muncesc 16 ore… așa că nu prea am o situație în care să nu fiu conștient pentru o perioadă lungă”, a spus miliardarul Elon Musk.
Totuși, specialiștii avertizează asupra pericolelor automedicației și asupra riscului de abuz în afara cadrului medical.
Ketamina, drogul cel mai utilizat de bucureșteni
Analiza apelor reziduale, realizată anul trecut de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, în peste 100 de orașe europene, a arătat că cel mai consumat drog din București este ketamina.
Concret, în Capitală se utilizează de trei ori mai multă ketamină săptămânal decât media la nivel european: 10 mg/zi/1.000 locuitori față de 3,21 mg/zi/1.000 locuitori în alte oraşe europene.
Drogul devine tot mai prezent în Europa. Numai în 2022 au fost efectuate aproape 3.000 de capturi, pentru un total de aproape 2,79 de tone de ketamina.
În timp ce utilizarea controlată a ketaminei poate oferi speranță pacienților cu depresie severă, consumul recreativ reprezintă un pericol real pentru sănătate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_12be16174928c1de7d1582f9b566c51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_aca083c6b0ac19185247aebdd9d2b813.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_680de8a10a809b39afd922a60393b853.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0ea8154e331fc4f5b51aeb2efe4058ae.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b97905c0079984d5ca989d258bf6a06b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_28ed8d100604532fbf3c466c3f836ce7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_1ec9d1c4901006389a0ea39543c88513.jpg)