În 2017, Elveția a devenit prima țară din Europa care a permis comercializarea insectelor ca hrană pentru oameni, după o campanie de lobby din partea unor startup-uri care se ocupau tocmai cu acest lucru.
Acum, companiile trebuie să îi mai și convingă pe oameni că insectele pot fi mâncate. Iar pentru a face acest lucru, industria încearcă inclusiv să atragă consumatori din rândul copiilor.
Timothée Olivier, care lucrează pentru Swiss Insects, o asociație care îi reprezintă pe producătorii de insecte pentru consum uman, a organizat în ultimii ani mai multe degustări în școlile elvețiene, scrie Wall Street Journal.
Reacțiile unor copii, mai degrabă dezgustate, în unele cazuri curioase, nu sunt neapărat încurajatoare, dar reprezentantul producătorilor este optimist.
„Sunt tineri, mai deschiși la noutate”, a explicat Olivier. „La un moment dat, dacă nu mâine, atunci mai târziu, vor include insectele în dieta lor”, a adăugat el, citat de cotidianul financiar.
Drumul insectelor spre farfurie
Până de curând, occidentalii au preferat să țină insectele departe de mâncarea lor. Autoritățile de reglementare le considerau o amenințare la adresa sănătății umane.
Dar acum, tot mai mulți oficiali guvernamentali, cercetători și companii vor să le introducă în dietă.
Insectele sunt o sursă ecologică de proteine și vitamine și generează o foarte mică parte din gazele cu efect de seră. Iar oamenii de știință spun că sunt sigure pentru consum, cu condiția să fie crescute în medii controlate.
Oamenii din Asia, Africa și America de Sud mănâncă tot felul de insecte, de la lăcuste prăjite în Thailanda la furnici cu fundul la grătar în Columbia.
Uniunea Europeană a urmat exemplul Elveției în ultimii câțiva ani și a autorizat până acum patru tipuri de insecte pentru consumul uman: viermii galbeni de făină, lăcustele migratoare, greierii și larvele gândacului de bălegar. Autoritățile americane sunt chiar mai puțin restrictive.
Reticența consumatorilor
Cu toate acestea, companiile fac încă eforturi pentru a găsi un public larg pentru produsele lor în Occident.
„Nu am avut probleme în a-i face pe oameni să mănânce insecte o dată”, a explicat pentru Wall Street Journal Bastien Rabastens, fondatorul Jimini’s, din Paris, o companie care vinde viermi de făină cu caramel de unt sărat, lăcuste cu curry galben și o mulțime de alte produse pe bază de insecte.
„Adevărata provocare pentru noi este să ne asigurăm că nu va fi doar o singură dată”, a adăugat Rabastens.
Pandemia nu a ajutat companiile de profil, a spus el. Consumatorii nu aveau chef să mănânce insecte în timp ce stăteau acasă, în izolare.
La această reticență s-a adăugat opoziția fermă a multor politicieni, care s-a manifestat cel mai recent după ce UE a autorizat făina de greieri ca ingredient alimentar.
„Această Comisie Europeană – care cedează în fața lobby-urilor anti-carne și care subminează agricultura și cultura noastră gastronomică – nu o mai vreau!”, a declarat Laurent Duplomb, senator și fermier francez.
„Îi invit pe cei care doresc să mănânce greieri să vină să îi mănânce direct pe pajiștile mele: Vor fi naturali, întregi, nemăcinați și neprelucrați!”, a adăugat el.
Lupta juridică pentru viermii de făină
Ideea introducerii insectelor în alimentație a luat de fapt amploare în Occident în urmă cu un deceniu, când Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a publicat un raport care le promova meritele, scrie Wall Street Journal.
De atunci, investitorii au băgat miliarde de dolari în afaceri care aveau drept scop creșterea insectelor pentru hrana animalelor. Iar zeci de companii din SUA și Europa au apărut pe piață pentru a vinde insecte direct pentru hrana oamenilor.
În anii următori, startup-urile de profil au început să se prăbușească. Una dintre probleme a fost aceea că autoritățile europene de reglementare nu aprobase încă insectele pentru consumul uman în momentul în care companiile au început să le vândă.
Green Kow, o companie belgiană care producea sosuri cu viermi de făină, s-a trezit cu marfa confiscată de autoritățile italiene, la o expoziție de produse alimentare din Milano. Compania s-a închis în 2019.
În 2014, Bastien Rabastens a început o bătălie juridică de ani de zile cu guvernul francez, după ce prefectura din Paris a confiscat 209 cutii cu insecte la o expoziție de produse alimentare. Disputa a ajuns până la Curtea Europeană de Justiție, care i-a dat dreptate lui Rabastens, în 2020.
Cum arată o fermă de viermi
În Elveția, o altă companie, Essento, a reușit însă să convingă cele mai mari lanțuri de supermarketuri din țară să îi pună produsele în rafturi, o performanță pe care companiile de insecte comestibile nu au reușit să o reproducă în alte părți ale Europei.
Compania își crește viermii de făină într-o mică fabrică, aflată undeva la nord de Zurich.
Procesul este simplu: ouăle mici sunt așezate pe cereale organice în cutii de plastic, în care se adaugă puțină apă. Viermii pot fi recoltați în câteva săptămâni.
„E ca atunci când uiți să arunci gunoiul”, a explicat Noelle Gmür, directoare de vânzări și marketing la Essento. „După două săptămâni sau cam așa ceva, gunoiul tău se mai mișcă câteodată”, a spus ea.
Viermii sunt apoi fierți, într-un proces care îi ucide rapid. Procesul are menirea de a răspunde preocupărilor privind suferința insectelor.
„Nu știm ce simt”, a declarat Ben Steiner, un medic veterinar care conduce ferma Essento. „Orice am face, probabil că este o idee bună să o facem rapid”, a adăugat el.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
pikpik • 04.05.2023, 18:43
Introduceti viermii la cantina parlamentarilor, noi , poporul dorim carnea de animale etc.