„Elveţia României”, un proiect eşuat. Cum a ratat oraşul Horezu să aibă o staţiune de schi de lux din cauza investiţiilor făcute fără cap

În noiembrie 2018, primarul oraşului Horezu, din Vâlcea, anunţa triumfalist că lucrările sunt în fază finală, iar noua staţiune Vârful lui Roman îi aşteaptă pe turişti. Prima pârtie, de 800 de metri, fusese dată în folosinţă.

Detalile pe care primarul Nicolae Sărdărescu a uitat să le spună turiştilor erau că staţiunea nu avea curent electric, apă şi canalizare, iar drumul de acces era aproape impracticabil iarna.

Istoria unui proiect eşuat

Terenurile din zona Vârful lui Roman, un vârf de munte la 14 kilometri distanţă de Horezu, sunt în proprietatea obştii locale, care numără câteva mii de persoane. Localnicii s-au gândit să profite de tot acest teren pe care îl au şi să facă o nouă staţiune de schi, modernă. Zona are un potanţial turistic uriaş.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Au găsit şi un investitor, Nicu Hagivreta, care a deschis pârtia de schi. Obştea a oferit teren şi pentru pensiuni şi restaurante, iar multe s-au deschis curând, patronii încercând să facă parte din primul val care să profite de pe urma fluxului de turişti.

Existau probleme la început, precum drumul prost şi lipsa utilităţilor, însă investitorii au fost convinşi de obşte şi de primarul din Horezu că lucrurile se vor rezolva. Nu s-a întâmplat nimic, însă. Toate planurile au fost întârziate sau abandonate.

Staţiune cu generatoare electrice

Pârtia şi pensiunile au fost construite înainte ca în staţiunea de la 1.600 de metri să ajungă şi curentul electric. Fără să ţină cont de asta, primarul din Horezu a anunţat deschiderea staţiunii, iar turiştii au venit în primul weekend cu zăpadă. Nu au avut parte de vacanţa promisă.

„Oamenii au venit, dar nu a putut să-i dea drumul, că au fost probleme tehnice la generator. După aceea, au fost 2-3 weekenduri în care era un viscol sus de nu puteai să stai. A prins vreo 2-3 weekenduri în care drumul era cu probleme, veneau turiştii şi se întorceau înapoi”, ne-a povestit Mircea Lera, şeful Salvamont Vâlcea.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Aşa a trecut staţiunea iarna, cu generatoare şi panouri fotovoltaice. În primăvară, investitorul a tras linie şi a realizat că iese pe minus.

Dintre toate pensiunile construite, doar 4 au rămas funcţionale. „Au baterii, acumulatori, grup, dar nu e un business. Toţi se vaită”, spune Mircea Lera.

Ca staţiunea să aibă curent, e nevoie de investiţii majore. Nici măcar un stâlp nu există acum. Problema principală este una birocratică şi legală: obştea deţine terenul, dar nu îl poate înstrăina, aşa că nu există bază legală pentru lucrări de investiţii de asemenea anvergură.

O altă problemă ţine de partea financiară: construirea stâlpilor şi conectarea la reţea este o lucrare costisitoare. Dacă turismul nu promite să genereze bani, nu există prea multe stimulente pentru a aduce curentul. Vârful lui Roman e prins într-un cerc vicios.

Drum îngust şi periculos

Pentru a ajunge din Horezu la Vârful lui Roman, trebuie urcat pe un drum de 14 kilometri în serpetine. Drumul are doar câţiva metri lăţime şi e bun cât să încapă o maşină şi să rămână puţin loc lângă.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

În plus, nici nu este asfaltat. În staţiuna de cinci stele promisă de autorităţi, se ajunge pe un drum forestier.

Iarna, cine nu îşi echipează maşina cu lanţuri nu are nicio şansă să urce, iar nici respectarea regulilor nu e vreo garanţie.

„Poliţia a pus panou, că trebuie lanţuri. Cum se întâmplă în România, 90% îşi pun lanţuri, 10% nu. Vine cu BMW cu tracţiune pe spate, fără lanţuri, şi aici i se suceşte maşina şi stă 2 ore să o întoarcă. Vin ăilalţi de jos şi nu mai pot să treacă, intorc şi pleacă. Şi ăla pune recenzie pe net: La ce staţiune să te duci, că era drumul blocat?!” , ne povesteşte Mircea Lera, despre problemele din zonă.

Din cauza statutului juridic al proprietăţii obştii, nici nu se pot face investiţii la drum. Ar trebui să fie cedat Consiliului Judeţean, însă acest lucru este ilegal. Până când juriştii nu vor găsi o soluţie, spre staţiunea promisă se va putea ajunge doar cu mare dificultate şi cu mult noroc.

” Obştea nu are voie să înstrăineze terenul, CJ nu poate investi şi nici Primăria, pentru că terenul aparţine obştii. Ca să faci drumul acolo trebuie luate toate concesiunile, dezmembrate, refăcut contracte, să reintabulezi”, ne explică Mircea Lera, care estimează că totul ar mai putea dura 2-3 ani.

Pârtie amplasată în vânt

Nu există curent, nu există apa curentă şi nici canalizare. Dar există pârtia de schi. Cel puţin, primii 800 de metri din ea.

Doar că terenul pe care l-a dat obştea pentru pârtie nici nu putea fi mai prost: chiar pe muchia unui vârf, direct în bătaia vântului. „Pârtia nu e extraordinar de mare. Acolo unde i-au dat teren nu prea se pun pârtii, că e pe muchie. Pe muchie bate vântul aproape tot timpul, nu poţi să schiezi, îşi spulberă zăpada de acolo”, spune Mircea Lera.

În aceste condiţii, turiştii care au venit au fost puţini şi nu au lăsat comentarii favorabile la plecare. În curând, şi proprietarii au început să abandoneze proiectul.

„Unii au renunţat. După ce au pus pârtia, asta i-a resuscitat puţin şi i-a îndârjit pe unii să mai investească, dar uşor-uşor a scăzut iar dorinţa”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro