„Având în vedere faptul că Rusia continuă intervenția militară în Ucraina, Consiliul Federal a luat decizia, la 28 februarie, de a adopta pachetele de sancțiuni impuse de UE în 23 și 25 februarie”, a transmis Executivul, într-un comunicat de presă.

Elveția a adoptat, de asemenea, sancțiuni financiare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, prim-ministrului Mihail Mișustin și ministrului de externe, Serghei Lavrov, cu efect imediat, precizează sursa citată.

„Elveția își reafirmă solidaritatea cu Ucraina și cu poporul său și va livra ajutoare pentru persoanele care s-au refugiat în Polonia”, a mai transmis guvernul de la Berna, reiterându-și oferta de a media conflictul ruso-ucrainean.

Decizia vine după ce, duminică, președintele elvețian Ignazio Cassis a declarat că este „foarte probabil” ca Elveția să urmeze linia UE în privința sancțiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.

Elveția a parcurs o linie întortocheată între manifestarea solidarității cu Occidentul, în ceea ce numește încălcarea gravă a dreptului internațional de către Moscova, și menținerea neutralității sale tradiționale, despre care spune că o poate transforma într-un potenţial mediator, notează Reuters. Dar Țara Cantoanelor s-a confruntat cu o presiune din ce în ce mai mare de a se alătura, fără echivoc, Occidentului și de a adopta sancțiunile punitive împotriva Moscovei.

Săptămâna trecută, Elveţia anunțase că nu se va alinia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, dar spunea că lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia.

Urmărește-ne pe Google News