ComenteazăCuprins:
Cum se va răsfrânge situația din SUA asupra femeilor din Europa
Luând în considerare faptul că o parte dintre asociațiile și grupurile de interese care promovează în Europa o agendă împotriva sănătății reproductive a femeilor primesc finanțare din SUA, există riscul ca influența acestor mișcări conservatoare să crească în următorii patru ani.
Pentru a înțelege care sunt consecințele alegerii lui Trump pentru încă un mandat la Casa Albă asupra mișcărilor sociale, Libertatea a realizat un interviu cu Emanuela Ignățoiu-Sora, lector asociat la Facultatea de Științe Politice (Universitatea din București). De ce au votat americanii cu Trump? Votanții, inclusiv femeile, au fost mai îngrijorați de propria situație financiară, decât de prezervarea democrației sau a sănătății reproductive pentru femei, susține Ignățoiu.
Ea are un doctorat în studii juridice obținut la European University Institute. Emanuela Ignățoiu-Sora este pasionată de viața politică a Americii de când a audiat, în calitate de bursieră Erasmus la Universitatea Jean Moulin Lyon 3, un curs despre constituționalismul american.
Femeile din SUA n-au avut voie să aibă carte de credit până în 1974
Libertatea: Kamala Harris a apărat drepturile femeilor în timpul campaniei electorale și, cu toate aceasta, societatea americană a ales un politician care frecvent a fost acuzat de misoginie sau limbaj vulgar la adresa femeilor. Cum vă explicați victoria lui Donald Trump din prisma luptei în favoarea drepturilor omului?
Emanuela Ignățoiu-Sora: Pentru început, aș vrea să subliniez cât de dăunătoare este victoria lui Trump asupra drepturilor femeilor care, e bine să ne reamintim, au fost câștigate cu mare greutate și în foarte mult timp. Abia în 1974, femeile din SUA au avut dreptul să aibă carte de credit în nume propriu și sunt numeroase alte exemple de tratament discriminatoriu la care au fost supuse femeile dintotdeauna.
Din păcate, victoria va duce la un recul în privința drepturilor femeilor. De altfel, vedem deja o creștere a mesajelor misogine răspândite pe rețelele sociale. Ca să mă întorc la întrebare, circulă o memă cu două femei îmbrăcate ca în „Povestea servitoarei” (serialul inspirat de cartea lui Margaret Atwood) care însoțește textul „am crezut că o să scadă prețul la ouă”. Votanții, inclusiv femeile, au fost mai îngrijorați de propria situație financiară, decât de prezervarea democrației sau a sănătății reproductive pentru femei.
– Totuși, putem dezvolta? De ce au votat americanii cu Trump?
– Cred că analiștii politici și istoricii vor încerca multă vreme de acum încolo să explice realegerea lui Trump și e posibil să nu avem vreodată Explicația – cu E mare -, cauza care ar fi dus la această victorie.
E un cumul de factori: percepția asupra economiei (cei mai mulți americani au considerat că le-a fost mai bine pe vremea lui Trump fără să se gândească la faptul că acesta moștenise o economie solidă de la Obama și că era înainte de pandemie, care a dus la destabilizarea economiei peste tot în lume); algoritmii și rețelele sociale au reprezentat cu siguranță un alt factor – mă refer aici la efectul de siloz – la faptul că fiecare dintre noi suntem captivi într-un siloz, într-o bulă care ne reîntoarce ecoul, ceea ce duce la îngustarea percepției, la validarea propriilor gânduri și la imposibilitatea dialogului și a unui schimb sănătos de opinii – aspect care constituie, până la urmă, elementul de bază într-o democrație.
SUA ale lui Donald Trump se îndreaptă către o teocrație
– Cum va afecta victoria lui Trump mișcarea feministă în Statele Unite?
– Sunt destul de pesimistă și, în acest moment, văd îndreptarea SUA către o teocrație, unde femeile vor avea un rol diminuat. SUA pe model taliban. Știu că e o imagine puternică și pare de neconceput, dar dacă ne uităm la numirile din guvernul Trump 2.0, la discursul vicepreședintelui ales J.D. Vance, care a demonizat femeile fără copii etc., situația femeilor nu pare tocmai bună. Asistăm de mai multă vreme la adevărate mișcări de restrângere a drepturilor femeilor și realegerea lui Trump nu va duce la o calmare sau o încetinire a acestora. Dimpotrivă. Sunt mai multe explicații teoretice, cum ar fi faptul că mișcările feministe sunt victime ale propriului succes sau că asistăm nu neapărat la mișcări antifeministe, cât la mișcări de afirmare a drepturilor bărbaților.
Cu siguranță asistăm la o reașezare a femeilor și bărbaților în lume, cu implicații asupra modului în care conviețuim, lucrăm împreună etc. Până la urmă, ne confruntăm cu crize existențiale, globale, și mă gândesc aici la încălzirea globală și răspunsul nostru nu va putea fi decât împreună – femei și bărbați deopotrivă.
– Va avea victoria lui Trump repercusiuni și în Europa? Va crește puterea mișcărilor antiavort în UE?
– Da. Studiile arată că mare parte din asociațiile și grupurile de interes care promovează în Europa o agendă împotriva sănătății reproductive a femeilor primesc finanțare din SUA. Or, grupurile evanghelice care au reajuns la putere în urma alegerii lui Trump au o istorie de promovare a unor astfel de mișcări.
Și aș vrea să subliniez că vorbim despre sănătatea reproductivă a femeilor. Sintagme ca antiavort simplifică și distorsionează ideologic realitatea. Femeile au dreptul la cea mai bună sănătate reproductivă și asta presupune, printre altele, ca femeilor să li se recunoască autonomia asupra propriului corp, iar medicii să aibă libertatea de a acorda îngrijiri medicale acolo unde e nevoie. Altfel, ajungem la situații tragice în care femei care au o pierdere de sarcină mor pentru că medicilor nu li se permite să intervină.
Sistemul „checks and balances” în pericol de a se dilua
– Mai are America soluții să mențină o formă de echilibru politic între deciziile politice conservatoare și cele liberale în cei patru ani ai viitoarei președinții Trump?
– E destul de greu de crezut că se mai poate menține un sistem funcțional de checks and balances, dat fiind că în acest moment mișcarea trumpistă, MAGA, deține controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Congresului. În plus, trei dintre judecătorii de la Curtea Supremă au fost numiți de Trump și cabinetul de guvernare e format din loialiști.
Opoziție va exista dinspre democrați, dar e greu de crezut că vor mai avea vreo putere la nivel federal, cu atât mai mult cu cât oamenii numiți de Trump vor să epureze aparatul guvernamental de funcționarii nepartizani. Cred că singura opoziție reală se va muta la nivel local și că vor fi lupte la baionetă (dar sper că fără vărsare de sânge) pentru prezervarea drepturilor, a instituțiilor și a democrației.
– De ce au votat imigranții cu Trump?
– Așa cum am spus mai sus, a contat foarte mult percepția asupra economiei. E și un efect neașteptat al visului american – dacă te-ai chinuit să ajungi pe tărâmul făgăduinței și, după zbateri și suferință, ai reușit să îți fie cât de cât mai bine, vrei să îți protejezi micul status quo pe care l-ai dobândit. Nu mai ești imigrantul de la început, ai devenit celălalt, americanul care vrea să își protejeze achizițiile. Dar explicațiile sunt, cu siguranță, dincolo de psihologia imigrantului. A contat și izolaționismul, retorica simplistă promovată de Trump: „nu mai investim în imigranți, ci în voi. O să îi deportăm pe imigranți și banii pe care i-am cheltui pe ei o să ajungă în buzunarele voastre etc.”.
Punctele slabe ale Kamalei Harris
– Care au fost cele mai grave greșeli electorale ale Kamalei Harris?
– Aș zice că sunt două greșeli majore: că nu s-a distanțat de Biden și că nu s-a pronunțat mai hotărât împotriva războiului din Gaza.
Dat fiind că e mult mai tânără și ca Biden, și ca Trump, putea să se poziționeze drept candidatul schimbării, care aduce suflu nou și politici diferite. Au fost ceva tentative înspre o astfel de schimbare, dar cred că mesajul s-a pierdut.
Gaza a fost un punct-cheie care i-a ținut deoparte pe mulți dintre democrați și în special pe tineri. Dar trebuie să ținem cont de faptul că a avut o campanie electorală foarte scurtă (în comparație, Trump e prezent pe scena politică de aproape 10 ani), că misoginia a fost un factor important, că trumpismul a pătruns în toate straturile societății americane.
Altfel, Kamala Harris e o persoană competentă, pragmatică, dispusă să lucreze cu republicanii pentru binele comun, cu valori sănătoase și, prin victoria lui Trump, SUA au pierdut șansa unui președinte remarcabil.
Foto: Profimedia