ComenteazăEmil Hurezeanu a analizat joi, într-o intervenție la DIgi 24, efortul de solidaritate pe Germania îl face în aceste momente, în ciuda unui număr mare de cazuri de îmbolnăviri prezente și aici.
“Germania este unul dintre puținele state din Uniunea Europeană care deși foarte puternic afectat de criză, sunt aproape 40.000 de cazuri infecție aici, nu prea multe decese, puțin peste 200, Germania are sistemul medical cel mai finanțat din lume, unul dintre cele mai performante. De altfel, cu 28.000 de paturi în clinici în departamentele de terapie intensivă, față de 6.000, Franța și cam tot atâtea Italia, exemplul este cât se poate de concludent.
În ceea ce privește Germania vă pot spune că este printre puținele țări care a intrat în această logică a întrajutorării pe care aș numi-o mai mult o logică a solidarității în suferință, nu este o globalizare a solidaritățiii în fața crizei, nu avem de-a face cu așa ceva, dar în orice caz cei 13 bolnavi în stare critică pe care germanii i-au adus din Alsacia-Lorena, din Le Grand Est, zona cea mai afectată din Franța, internați în clinicile din Heildelberg, e un exemplu. Vor veni și italieni cu elicoptere din nordul Italiei. De asemenea, Germania are și fabricile importante pentru măști și aparate de respirat, dar și ea are un deficit pentru că din aceste multe paturi de spital, 28.000, 80% sunt ocupate ca și-n celelalte țări de cazurile critice care oricum sunt bolnavii obișnuiți, cronici, branșați la aparate în urma unor boli cronice grave”, a declarat Hurezeanu.
Suntem în fața unei crize a supraviețuirii
Diplomatul român a vorbit despre ceea ce lasă să iasă la iveală Uniunea Europeană în momente de criză:
“În ceea ce privește Europa, aici sunt câteva lucruri de spus. Asistăm la ceea ce cred spunea de Gaulle în perioada Războiului Rece, când crizele erau acute. Criza între Est și Vest. Spunea de Gaull, În momente de criză, (deși atunci exista Uniunea Europeană sau Comunitatea Europeană), Europa acționează național. Este o Europă a națiunilor. Or criza a ținut atunci decenii în șir și a ținut până în 1989, o criză politică și geopolitică. Acuma este vorba în definitiv de o criză a supraviețuirii și a unui management de blocare a răspândirii contagiunii. Lumea așteaptă cu ochii pe buletinele de evaluare, spre exemplu Institutul Robert Koch, aici la Berlin, momentul în care curba ascendentă a contagiunii se aplatizează, se apropie mai mult de pământ, așa cum italienii așteaptă ca numărul de decese să scadă”.
Răspunsul îl va da globalizarea
În ciuda unei realități crunte fără precedent la nivelul UE, Hurezeanu crede că există și pericole mai mari.
“Nu, nu este cea mai gravă criză pe care o traversează Uniunea Europeană, sunt deja avertismente ale unor crize mari, colaterale sau poate chiar principale. E vorba de un șoc puternic pe care tendințele de globalizare, de federalizare, de conjugare a eforturilor o încasează. Aceste tendințe care păreau dominante vor cunoaște o revizuire severă, în primul rând e vorba de un reality check. Răspunsul e imposibil să nu-l dea tot logicile globalizării. E foarte târziu, dacă nu imposibil, să revenim la Evul Mediu timpuriu sau întârziat și să ridicăm fortificații în jurul domeniilor feudale”, spune acesta.
Ce vor face sutele de mii de români din Germania afectați de criză? Pleacă primii
Emil Hurezeanu indică o problemă care afectează sute de mii de români.
“ Apoi e vorba de felul în care degenerează în interior criza societală pentru că în interiorul Uniunii Europene, dincolo de bolnavi, de infectați, de capacitatea sistemelor medicale de a răspunde crizei medicale, e vorba de criza asta care apare și care pe mine mă interesează în mod nemijlocit, mii, sute de mii de cetățeni români în Germania care își pot pierde locul de muncă, care sunt în situația de a rămâne dezorientați, care nu știu că pot să acționeze în justiție pe cineva care îi aruncă din serviciu sau că își pot pierde în mod abuziv contractul, sunt apoi mulți oameni, mulți compatrioți care au lucrat la negru și care sigur și-au asumat într-un fel riscurile. Ce fac acești oameni? Pleacă primii. Și suntem într-un reflux de români aflați în situații disperate, cu copii mici, cu bani chiar sau fără bani, oameni care s-au văzut dezrădăcinați în noiua lor casă, în Germania, care sunt confruntați cu închiderea granițelor, nu mai circulă avioanele, traficul rutier e îngreunat. Aceste exemple însumate, multiplicate vor putea duce în primă fază la o criză de încredere în instituțiile comunitare”, concluzionează acesta.