Emilia Șercan a scris că nu poate avea răbdare „ani de zile” pentru ca autoritățile să își facă treaba, cum a cerut Iohannis, în contextul în care probele pe care le-a solicitat vor putea fi obținute doar în următoarele săptămâni.
„Înțeleg că a fost o conferință de presă susținută de președintele Klaus Iohannis în timpul căreia a fost întrebat și despre cazul meu referitor la kompromat și la mușamalizarea acestuia (le mulțumesc colegilor care l-au întrebat). Și mai înțeleg că președintele a răspuns așa: «Câteodată durează luni sau ani, trebuie să avem răbdare ca autoritățile să-și facă treaba și dacă cineva a greșit să plătească». Ei bine, eu nu m-am uitat la transmisiunea conferinței de presă pentru că tocmai scriu o nouă plângere penală pentru că deja nu mai am răbdare și în niciun caz nu o să am răbdare ANI DE ZILE ca autoritățile să își facă treaba, dacă și-o vor face”, a scris ea pe Facebook.
„Uite, îi transmit public președintelui, dacă nu știe deja, că acea captură de ecran scursă din Poliția Română pe site-ul unui infractor condamnat definitiv a ajuns anterior la 7 șefi din Poliția Română. La 7 mahări mari, cu funcții și grade! Am făcut până acum două cereri la procurorul de caz prin care am solicitat să fie obținute de la operatorii de telecomunicații datele mobile ale celor 7 mahări, însă procurorul de caz mi le-a refuzat”, a mai scris jurnalista.
Cum să am mai răbdare ca autoritățile statului să își facă treaba când acele probe mai pot fi obținute doar în următoarele câteva săptămâni, pentru că imediat expiră termenul de șase luni cât pot fi legal conservate, iar apoi îmi va ridica procurorul din umeri și îmi va zice „știți, nu le mai putem cere că a trecut termenul legal”.
Emilia Șercan:
Jurnalista a publicat și justificarea procurorului care i-a respins cererile.
„«Măsura NU este proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor menționate mai sus, întrucât prin obținerea unor astfel de informații s-ar aduce atingere vieții profesionale a făptuitorilor, în condițiile în care aceștia dețin sau au deținut funcții înalte în ierarhia Poliției Române». Da, acest pasaj este redactat de un procuror, care folosește termenul «făptuitor» și care spune că «prin obținerea unor astfel de informații s-ar aduce atingere vieții profesionale a făptuitorilor, în condițiile în care aceștia dețin sau au deținut funcții înalte în ierarhia Poliției Române»”, a precizat Emilia Șercan.
„Deci nu contează că poate unul dintre ei este cel care scurs captura de ecran, nu contează aflarea adevărului, ci contează că respectivii au funcții și că li s-ar aduce atingere vieții profesionale. Seamănă această justificare, oarecum, cu cea a judecătoarei Ionela Tudor, cea care a suspendat înregistrarea sesizărilor de plagiat depuse pe numele premierului Nicolae Ciucă, care a scris în motivare că «România are nevoie de stabilitate», iar chestiunea plagiatului premierului «ar putea servi intereselor adversarilor politici ai acestuia»? Deci eu nu am răbdare ANI DE ZILE, domnule președinte, ca autoritățile să-și facă treaba! Nu am!”, a subliniat jurnalista de investigație, care își încheie postarea cu mesajul „#statulcapturat #statulesuat”.
Acțiunea de kompromat, derulată de la începutul anului
Emilia Șercan a dezvăluit la începutul lunii aprilie, într-un text publicat de Pressone, detaliile unei acțiuni de kompromat care a început împotriva ei la scurt timp după ce a scris despre suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, în ianuarie anul acesta.
Jurnalistei i-au fost sustrase fotografii personale, care ulterior au fost încărcate pe site-uri pentru adulți, iar o captură de ecran făcută de ea pentru a demonstra sustragerea acestor fotografii, depusă ca probă într-un dosar penal la Secția de Investigații Criminale, a apărut pe site-uri moldovenești.
Succesiunea de fapte indică o scurgere de informații dintr-un dosar penal aflat în cercetare, a acuzat Șercan, ipoteză pe care oficialii din Poliția Română au negat-o, spunându-i jurnalistei că, cel mai probabil, telefonul ei a fost spionat, iar „sursa zero” a acțiunii de kompromat e un site obscur, patrianoastra.com, înregistrat în Islanda.
Ulterior, jurnalista a demonstrat că „sursa zero” indicată de șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, a fost fabricată la două ore după o discuție pe care jurnalista a avut-o, pe 18 februarie, cu ministrul de interne, Lucian Bode, în care i-a atras atenția acestuia că s-au scurs informații confidențiale dintr-un dosar al Poliției.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Vasile1900 • 06.07.2022, 08:07
Felicitări și susținere pentru doamna Sercan și pentru Ziariștii Libertatea!