„Emisiile provenite din operaţiunile cu combustibili fosili rămân inacceptabil de ridicate”, atrage atenția economistul şef pentru energie al AIE, Tim Gould.
Potrivit specialiștilor, emisiile de metan rezultate din activitățile umane, precum producţia de petrol şi gaze naturale, agricultură şi depozitele de gunoi rămân pentru o durată scurtă în atmosferă. Cu toate acestea, ele sunt mult mai puternice decât dioxidul de carbon ca gaz cu efect de seră și, astfel, sunt responsabile pentru circa o treime din creşterea temperaturilor globale de după revoluţia industrială.
Raportul AIE consemnează și o creștere cu 50%, anul trecut față de 2022, a emisiilor mari de metan din infrastructura de combustibili fosili cu scurgeri. O situație care a dus la astfel de emisii a fost explozia unui puţ în Kazahstan, cu efecte care s-au menținut peste 200 de zile.
Aceste date vin în contextul în care, în 2021, peste 150 de ţări s-au angajat ca, până la finalul acestui deceniu, să reducă emisiile de metan cu cel puţin 30% comparativ cu nivelurile din 2020. Totodată, zeci de companii petroliere au promis să reducă, voluntar, emisiile.
Economistul şef pentru energie al AIE vorbește despre 2024 ca despre „un punct de cotitură”, în contextul în care noi sateliţi vor îmbunătăți monitorizarea scurgerilor de metan și intervenția mai rapidă pentru repararea lor.
Recent, a intrat pe orbită un satelit de detectare a metanului susţinut de Google şi Fondul de Apărare a Mediului.
Emisiile de metan sunt urmărite deja de Agenţia Spaţială Europeană şi tracker-ul prin satelit GHGSat, dar specialiștii spun că noul MethaneSAT va oferi un câmp vizual mai larg și mai multe detalii.
„2024 va fi un moment decisiv pentru acţiune şi transparenţă în ceea ce priveşte metanul”, consideră și Christophe McGlade, directorul de aprovizionare cu energie al AIE.
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Statele Unite sunt cel mai mare emiţător naţional de metan din operaţiunile de petrol şi gaze.
Foto: 123rf.com