Odată cu victoria de duminică seară, Macron, în vârstă de 39 de ani, devine cel mai tânăr președinte din istoria Franței. Macron, un fost bancher, care a apărut de nicăieri în momentul desemnării sale ca ministru al Economiei de Francois Hollande, a reușit să învingă atât partidele istorice franceze, care nu avut niciun candidat în turul al doilea, cât și pe Marine Le Pen, imaginea partidelor naționaliste, care câștigă tot mai mult teren în statele europene. Prin alegerea lui Macron în funcția de președinte, francezii au arătat că sunt în continuare doritori să rămână în Uniunea Europeană, dar este important de menționat că o mare parte dintre voturile obținute de fostul ministru al Economiei, se datorează reticienței alegătorilor față de naționalismul și extremismul promovate de Le Pen și FN.
Căsătorit cu fosta profesoară
Emmanuel Macron a devenit cunoscut în întreaga lume în urma relației sale, care a început în adolescență. El este căsătorit cu fosta sa profesoară, mai mare cu 25 de ani decât el. Despre această relație, publicațiile din întreaga lume au scris atât în timpul campaniei electorale, dar și după ce acesta s-a impus în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Viața personală a lui Emmanuel Macron a devenit astfel mai interesantă decât ascensiunea sa pe plan politic. Până recent, el le era necunoscut francezilor. Numele său a ajuns în prim plan pe scena politică franceză după ce a devenit ministru al Economiei, în perioada 2014-2016. Macron a fost promovat în politică de actualul lider de la Elysee, Francois Hollande. CV-ul lui este unul impresionant, așa cum sunt așteptările având în vedere funcția pentru care s-a bătut cu Le Pen. A studiat filosofia, a fost un pianist premiat, a absolvit Școala Națională de Administrație, o instituție de învățământ de elită, iar apoi a lucrat la Rothschild, ca un bancher de investiţii prosper.
Mandatul său în fruntea economiei franceze a fost cel care l-a propulsat în atenția cetățenilor din țară. De multe ori, nu tocmai din motive pe placul tututor francezilor.
A promovat ”legea Macron”
El a promovat, în 2015, un pachet de măsuri economice, numite chiar “legea Macron” care au permis tot mai multor magazine să deschidă duminica – o schimbare radicală în Franța, unde ziua liberă de duminică este considerată sfântă, după cum notează Wall Street Journal.
Legea a permis și sectoare reglementate ale economiei. Noile prevederi au scos în stradă zeci de mii de protestatari, însă Macron a rămas ferm pe poziție și și-a apărat politicile în favoarea liberalizării pieţei. Asta deși unii colegi din Guvernul socialist l-au acuzat că distruge măsurile de protecţie a muncitorilor.
Anul trecut, Macron a părăsit Guvernul socialist, iar în luna noiembrie și-a anunțat candidatura la președinție. Anterior, el nu anunțase care sunt intențiile sale, iar Francois Hollande, care este cel mai nepopular președinte din istoria recentă a Franței, nu spusese dacă își va încerca să obțină cel de-al doilea mandat.
Astfel, în acest context, unii observatori l-au acuzat pe Macron de joc dublu, iar alții susțin că intrarea acestuia în cursa pentru Elysee a fost un alt factor pe care Hollande l-a luat în considerare atunci când a decis să nu mai candideze.
Ce promite
Candidatul de centru a promis să se angajeze în şase proiecte mari, dacă va ajunge președintele Franței. Respectiv, el promite reformarea şcolii, o ”societate a muncii”, modernizarea economiei, securitate, o strategie internaţională şi moralizarea vieţii publice, notează AFP. De asemenea, macron este un susținător al continuității Franței în UE, promovând ideea că în cadrul Uniunii Europene, Franța se poate dezvolta mult mai bine decât pe cont propiu.