Comentează- Dezbateri în spatele ușilor închise
Procedura de ridicare a imunităţii are loc cu uşile închise, iar persoana vizată are posibilitatea de a-şi spune punctul de vedere. În conformitate cu articolul 9 al Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, dacă presupusele infracţiuni au avut loc pe teritoriul unei ţări din UE se aplică legea acelei ţări. Acelaşi articol stipulează că, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază pe teritoriul naţional de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări, iar pe teritoriul oricărui alt stat membru de exceptare privind orice măsură de detenţie sau urmărire penală. Totodată, imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât şi la întoarcere. Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri. Potrivit regulilor de procedură, Comisia pentru Afaceri Juridice „nu se va pronunţa, sub nicio circumstanţă, asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei europarlamentarului şi nici asupra opiniilor sau faptelor atribuite acestuia”. După ce proiectul de raport va fi votat în JURI, acesta se va duce în plen, „unde va fi votat fără a putea fi prezentate amendamente”. Spre deosebire de Comisie, aici europarlamentarul vizat nu mai poate lua cuvântul. Pe 26 septembrie, DNA a cerut aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.
- Acuzații de luare de mită și spălare de bani
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, referatul, în vederea sesizării Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. În 27 septembrie, vicepreşedintele PSD Dan Nica arăta, într-un comunicat, că nu a cerut şi nu a condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui şi că nu a deţinut şi nu deţine societăţi offshore.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!