ComenteazăLuni, 20 iunie, când Elena Udrea a fost adusă din Penitenciarul Târgșor în sala de judecată a Curții Supreme, avocații ei au depus, una după alta, mai multe cereri de suspendare a executării pedepsei, adică de punere în libertate a clientei lor.
Completul de 5 judecători care va decide soarta recursul în casaţie declarat de Udrea împotriva deciziei prin care a primit 6 ani de închisoare se va pronunța azi asupra acestor cereri preliminare.
Udrea cere sesizarea CCR și a CJUE
La termenul de luni, Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, a cerut mai întâi să fie menținută suspendarea executării pedepsei dispusă de ÎCCJ în procesul precedent, al contestației în anulare, susținând că această cauză nu a fost soluționată definitiv.
Judecătorii i-au respins solicitarea, iar avocatul a cerut imediat suspendarea executării pedepsei în acest proces, al recursului în casație.
După ce Rădulescu și-a prezentat argumentele juridice, Silvia Uscov, cel de-al doilea avocat al Elenei Udrea, a solicitat instanței să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu cinci întrebări preliminare. Mai departe, Uscov a cerut ca, până la primirea răspunsurilor de la CJUE, Elena Udrea să fie pusă în libertate, „având în vedere că procedura durează, în medie, 3 ani de zile”.
Și avocatul lui Rudel Obreja, Dan Lupașcu, a cerut judecătorilor sesizarea CJUE și punerea de îndată în libertate a clientului său. Luna trecută, judecătorii respinseseră cererea lui Obreja, de suspendare a executării pedepsei pe parcursul acestui proces.
Tot la termenele trecute, avocaţii Elenei Udrea au depus alte două cereri: una de sesizare a Curţii Constituţionale şi o alta, de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la ÎCCJ.
Recursul în casație, ultima șansă
Indiferent dacă instanța va admite sau nu cererile avocaților, recursul în casație se va judeca în continuare. Pentru Elena Udrea şi Rudel Obreja, această cale extraordinară de atac este ultima lor şansă de a scăpa de condamnările cu închisoarea din dosarul „Gala Bute”.
Dacă recursul în casație va fi admis, judecătorii ar putea dispune fie achitarea celor doi, fie rejudecarea cauzei.
Udrea şi Obreja au formulat recurs în casaţie în ianuarie 2019, iar cererile lor au fost admise în principiu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Acuzații de luare de mită şi abuz în serviciu
Elena Udrea a condamnată pentru infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2010-2012, în legătură cu administrarea fondurilor publice de către Ministerului Dezvoltării și Ministerul Economiei.
Fostul ministru a decis să organizeze Gala Bute din 2011, după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja, iar, ulterior, le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”, spun procurorii DNA şi judecătorii care au pronunţat verdictul final.
Magistraţii precizează că „sumele de bani obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (Organizația București a unui partid și Rudel Obreja)”.
Udrea a fost acuzată și condamnată pentru 3 infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Gazeta Sporturilor a publicat în 2011 o serie de investigații despre neregulile privind organizarea evenimentului sportiv finanțat din fonduri europene, nereguli semnalate de jurnaliști încă din faza de pregătire a Galei de box.
Condamnările din dosarul „Gala Bute”
DNA a finalizat rechizitoriul în aprilie 2015. În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat condamnările definitive în acest dosar:
● Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării – 6 ani de închisoare
● Rudel Obreja, fost președinte FR Box – 5 ani de închisoare;
● Tudor Breazu, asistent personal al Elenei Udrea – 3 ani de închisoare;
● Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI – 3 ani de închisoare cu suspendare;
● Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elena Udrea – 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
● Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
● Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare;
● Ion Ariton, fost ministru al economiei – achitat.
Fugară în Costa Rica şi în Bulgaria
În vara lui 2018, Elena Udrea a primit decizia de condamnare în Costa Rica, acolo unde fugise împreună cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT.
În octombrie 2018, ambele au fost reţinute, în baza unor mandate Interpol emise la cererea României. O lună mai târziu, CCR a decis că, la nivelul ÎCCJ, Completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite.
Udrea, Obreja şi Breazu au atacat decizia de condamnare cu contestaţii în anulare, iar ÎCCJ le-a admis în principiu cererile şi, în decembrie 2018, a dispus, în cazul celor trei, suspendarea executării pedepsei.
Judecătorii au fost de acord, în aprilie 2019, și cu cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, la finalul anului trecut, a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.
Pe 7 aprilie 2022, ÎCCJ a respins o altă cale de atac formulată de Elena Udrea, contestația în anulare, ceea ce a condus la punerea în executare a pedepsei de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”. Udrea a primit vestea că trebuie să meargă la închisoare în Bulgaria, de unde se pregătea să ajungă în Grecia. A fost arestată la vama Kulata, iar după două luni, magistraţii bulgari au decis extrădarea ei în România.
Foto: Eli Driu