ComenteazăUPDATE ora 22.35: ”Dezaprob categoric votul din Comisia Juridică de la Senat prin care au fost adoptate amendamentele privind grațierea faptelor de corupție. Am spus tot timpul și îmi mențin punctul de vedere că nu susțin grațierea infracțiunilor de corupție. Înțeleg că raportul final nu a fost încheiat. Voi avea o discuție cu membrii PSD din Comisie pentru ca forma finală a raportului să nu conțină aceste amendamente”, a comentat Liviu Dragnea în această seară.
UPDATE ora 18.55: ”Am mai spus-o și o repet: Guvernul susține legea grațierii în forma propusă inițial. Amendamentele adoptate astăzi de Comisia Juridică a Senatului, referitor la grațierea faptelor de corupție, nu au susținerea Executivului”, a scris pe Facebook Premierul Sorin Grindeanu.
UPDATE ora 18.30: Reprezentantul CSM, prezent la ședința comisiei juridice din Senat a atras atenția că, potrivit Codului Penal, la infracţiunile de corupţie vorbim de confiscări și nu de plata de despăgubiri, comentând astfel amendamentul potrivit căruia faptele de corupție se grațiază dacă sunt plătite prejudiciile.
„Nu putem vorbi de plata despăgubirilor în cazul infracţiunilor de corupţie pentru că acestor infracţiuni nu le este specifică noţiunea de despăgubiri. Deci aceste persoane, odată graţiate, nu vor avea nimic de plătit în perspectiva textului pe care tot dvs l-aţi introdus mai devreme, care se referă la plata despăgubirilor în doi – trei ani. La infracţiuni de corupţie vorbim de confiscări, nu de despăgubiri. Deci ele nu vor fi supuse acestei condiţionări de a plăti ceva în următorii doi – trei ani în condiţiile actualei legi de graţiere. Sigur rămân supuse dreptului comun privind executarea măsurilor de siguranţă ale confiscării şi confiscării extinse”, a explicat judecătoarea Andreea Uzlau, în Comisia juridică a Senatului, la dezbaterile privind proiectul de lege referitor la graţiere.
UPDATE ora 18.00 Preşedintele Iohannis s-a arătat „surprins neplăcut” de decizia de miercuri a Comisiei juridice a Senatului privind includerea faptelor de corupție în legea grațierii colective.
„Deocamdată, fiind în comisie, nu o să mă exprim, dar sunt neplăcut surprins, ca să zic totuşi ceva despre evoluţia din comisie”, a declarat Iohannis, la Mănăstirea Voroneţ, în judeţul Suceava.
UPDATE ora 17.50 Traian Băsescu a declarat în cadrul dezbaterilor că luarea de mită a propus-o pentru grațiere având în vedere că se face eventuala grațiere cu plata prejudiciului și având în vedere că nu discutăm de recidiviști.
”Eu sunt de acord să fie pedepsiți cei care au dus banii acasă. Și trebuie pedepsiți. Banii ăștia s-au dus în geci, în umbrele, pentru că așa au funcționat lucrurile în realitate. Dacă ne facem acum că au venit fecioarele Maria, neprihănite, și Parchetele noastre pleacă pe această linie, asta a creat o atmosferă de supunere a clasei politice, dacă observați. Toți oamenii politici care au trecut prin campanii, cu excepția ultimei campanii, din 2016, pe noua lege — și aici mă refer și la oamenii politici și la partidele care au trecut prin alegerile din 2014, au aceste probleme”, a spus Băsescu.
El a continuat: ”Știu toate instituțiile că partidele s-au finanțat ilegal. Cred că e momentul să punem capăt și numai printr-o grațiere se poate pune capăt având în vedere că avem o nouă lege de finanțare a partidelor politice”.
După ședință, Traian Băsescu a afirmat că, prin amendamentele propuse la proiectul legii grațierii, a făcut ”o coaliție cu propria sa conștiință”, și că nu a făcut o înțelegere cu PSD.
Amendamentele au fost propuse de senatorii Traian Băsescu, Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu. Astfel, prin modificările aduse proiectului de lege al Guvernului privind grațierea colectivă, cei condamnați la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă urmează să fie graţiaţi sub rezerva achitării prejudiciului.
Decizia de grațiere a acestor fapte a fost luată în comisie cu cinci voturi ”pentru” și trei ”împotrivă”. PNL și USR au votat împotriva amendamentelor, iar doi senatori din Opoziție au lipsit de la dezbateri.
Senatorii juriști au reluat, miercuri, dezbaterile pe legea grațierii, după o pauză de două săptămâni.
Proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate a fost depus în Parlament la începutul lunii februarie, fiind varianta ministrului Justiției de la acea vreme, Florin Iordache. Proiectul de lege riscă să intre în adoptare tacită, termenul limită fiind 25 aprilie.
Ce amendamente au fost adoptate până în prezent
Până acum, senatorii jurişti au decis ca pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată, să se graţieze în întregime. În forma Guvernului, iniţiatorul actului normativ, se graţiau în întregime pedepsele de până la 5 ani.
Alt amendament votat în comisie prevede graţierea parţială cu 3 ani a pedepselor mai mari de 3 ani, dar mai mici de 10 ani. De asemenea, senatorii jurişti au stabilit că pedepsele suspendate condiţionat sau sub supraveghere nu se graţiază. Femeile însărcinate condamnate la pedepse cuprinse între 6 şi 10 ani se graţiază cu jumătate. De aceeaşi prevedere beneficiază și persoanele cu pedepse între 6 şi 10 ani care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani sau cu handicap accentuat sau grav.
De asemenea, alt amendament adoptat de comisie a vizat pedepsele cuprinse între 6 şi 10 ani ale condamnaţilor care au împlinit 60 de ani, care se graţiază cu jumătate. Iar condamnații peste 70 de ani sunt grațiați în totalitate.
La dezbaterile de miercuri, ministrul Justiției, Tudorel Toader, este așteptat să prezinte punctul de vedere al ministerului, pe marginea proiectului de lege, elaborat de predecesorul său, Florin Iordache.
Tudorel Toader cerea, pe 21 martie, senatorilor din Comisia juridică să amâne dezbaterea proiectului de lege privind graţierea, arătând că se pregătesc şi alte măsuri complementare, menite să rezolve problemele din sistemul penitenciar. El susţinea că noul pachet legislativ va fi finalizat în cel mult trei săptămâni.
Administrația Națională a Penitenciarelor a realizat o simulare privind numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciare, în funcție de propunerile făcute până în prezent. Cele mai multe persoane ar urma să fie grațiate în varianta președintelui comisiei juridice, Şerban Nicolae, respectiv 2.720 de persoane.
Potrivit proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, propus de Guvern, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.
Cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare în varianta de propunere făcută de președintele comisiei juridice, Şerban Nicolae, respectiv 2.720 de persoane. ANP mai menționează că, în această variantă a senatorului PSD, ar ieși din închisoare şi 246 de persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea unor fapte de corupţie.
Traian Băsescu are mai multe amendamente la lege, care nu au fost adoptate de comisia juridică. El spune că această lege a grațierii este foarte binevenită. ”Am considerat că o dată cu venirea lu Klaus Iohannis ca președinte, s-a încheiat etapa de tranziție, iar legislația este deja adaptată legislației europene, deși în unele zone, precum justiția, încă avem apucături din trecut. România are nevoie de un moment zero și adaptarea sistemului de justiție românesc la unul european, care în același timp în care se vizează recuperarea daunelor, să se vizeze și recuperarea omului. Este ultimul lucru pe care îl are în vedere justiția românească ,din practicile penitenciarelor. Li se pare că a-l înfunda nouă ani în pușcărie, este un lucru care așa trebuie să fie”, a spus Băsescu, arătând că este total de acord că nu vor fi puși în libertate recidiviștii, cei cu fapte cu violență, cei care au ucis, cei care sunt acuzați de pedofilie.
El a adăugat că sunt totuși infracțiuni care se produc fără violență, care ar putea fi incluse în grațiere, iar actualul proiectde lege al Guvernului este restrictiv, din punctul lui de vedere.
Liderul PMP a declarat, marți, că se va bate în plen pentru toate mamele condamnate, pentru că măsura pe care o propune nu este pentru mame ci pentru copii. El a arătat că nu poţi discrimina copilul unei mame condamnate că a făcut delapidare de copilul unei mame care a luat o mită la primărie, pentru că nu este constituțional.