Energia eoliană a depășit în România producția de electricitate pe bază de cărbune. Cum s-a înclinat balanța în 2023 și 2024

În 2023, energia obținută prin intermediul sistemelor eoliene a reprezentat 14,1% din total, în timp ce centralele pe bază de cărbune au alimentat sistemul național în procent de 13,4%. 

Seceta a limitat producția de energie hidro

Chiar dacă nu sunt încă date disponibile pentru ultimele două luni din 2024, specialiștii în domeniu afirmă că trendul s-a menținut, în condițiile în care ultima parte a anului este, de obicei, favorabilă energiei eoliene. 

Pe parcursul anului trecut, cărbunele a avut un aport crescut doar în sezonul cald, când producția eoliană este de obicei redusă. În plus, seceta a limitat producția de energie hidro, iar producția nucleară a fost afectată atât de o revizie programată, cât și de avarii, despre care se presupune că au fost cauzate de nivelul redus al apei necesare procesului de răcire. Pentru anul 2025, se așteaptă ca diferența dintre eolian și cărbune să crească. 

Trendul din România este similar cu cel înregistrat la nivel european. Raportul publicat de EMBER, un think-tank global în domeniul energiei, demonstrează faptul că tranziția energetică este în plină desfășurare, prezentând o analiză amănunțită a transformării sectorului energetic european. 

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Import masiv de energie pentru consum

Potrivit datelor publice, analizate de portalul InfoClima, la data de 1 ianuarie 2024, capacitatea instalată în România era de 2.760 MW pentru cărbune, 3.095 MW pentru eolian și 1.853 MW pentru solar. Pe parcursul anului trecut au fost puși în funcțiune încă 70 MW în eolian și 310 MW în solar. De asemenea, aportul prosumatorilor a crescut în 2024 cu 950 MW, ajungând la 2.337 MW, deși o mare parte din producția acestora nu este contorizată și prin urmare nu apare în statistici, explicând parțial ponderea relativ redusă a energiei solare pentru anul 2023 de doar 1,88%. 

Deși România dispune de o capacitate instalată de 2.760 MW pe bază de cărbune, în 2024 această valoare nu a fost niciodată atinsă, producția fiind limitată la maximum 1.400 MW. 

În același timp, România a fost nevoită să importe masiv energie pentru a-și acoperi necesarul. Deși nu există informații oficiale care să explice această situație, cea mai probabilă cauză este costul ridicat de producție, importurile fiind mai ieftine decât producția internă pe bază de cărbune.

Economii de 59 de miliarde de euro în 5 ani

„Analiza EMBER arată că, în 2024, energia solară generează mai multă energie electrică în UE decât cărbunele pentru prima dată. Energia regenerabilă a reprezentat aproape jumătate din mixul de energie electrică anul trecut, în timp ce energia fosilă a scăzut la un minim istoric. Raportul constată că 16 țări din UE au generat mai mult de 10% din energia lor electrică din energie solară în 2024, cu Grecia și Spania lideri europeni. 

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

În 5 ani de Green Deal al UE, energia eoliană și solară a economisit 59 de miliarde de euro în importurile de combustibili fosili. Fără noile capacități solare și eoliene adăugate începând cu 2019, UE ar fi trebuit să ardă încă 92 de miliarde de metri cubi de gaze fosile și 55 de milioane de tone de cărbune”, se precizează în analiza realizată de Alexandru Ciocan și Mihneau Cătuți, membri ai echipei Energy Policy Group (EPG), un think tank independent din România care acoperă politicile climatice, industriale și energetice ale Uniunii Europene, precum și tranziția climatică a Europei de Sud-Est. 

Potrivit acestora, concluziile analizei EMBER sunt aliniate cu acțiunile EPG de promovare a necesității de decarbonizare, susținute de analize bazate pe exemple și modele de bune practici. Aceste demersuri urmăresc încurajarea tranziției către un sector energetic românesc cu emisii reduse, care să asigure securitate în exploatare și un cost al energiei cât mai competitiv. 

Energia din cărbune scade peste tot în Europa

Potrivit raportului EMBER, în 2024, cărbunele furniza mai puțin de 5% din producția de energie electrică în 16 țări ale Uniunii Europene, dintre care zece nu aveau nicio centrală electrică pe cărbune în funcțiune. 

Recomandări

Român la protestul uriaș din Belgrad: „Asta e lupta noastră alături de poporul majoritar!”

Alte 11 țări din UE au anunțat eliminarea completă a cărbunelui din mixul lor de energie electrică în următorii cinci ani. Aceasta înseamnă că doar șapte țări vor mai utiliza cărbunele până în 2030, cu cel puțin 34 GW din restul de 101 GW de centrale pe cărbune în funcțiune care se vor închide până la acea dată. Importanța cărbunelui în mixul energetic al UE a scăzut semnificativ: de la 16% din mixul energetic al UE în 2019 la mai puțin de 10% cinci ani mai târziu. 

În ultimii cinci ani, Austria, Suedia și Portugalia au eliminat treptat cărbunele din mixul lor de energie electrică. 

De asemenea, tot începând cu anul 2019 energia obținută din arderea gazelor naturale a scăzut în mod constant. Declinul a fost generalizat, gazul scăzându-și ponderea în mixul de 19 din cele 27 de state membre ale UE între 2019 și 2024. 

În 2019, gazele fosile au furnizat 20% din energia electrică a UE (569 TWh) și au fost a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE, după energia nucleară. Până în 2024, gazul a scăzut cu un sfert, coborând pe locul al treilea cu o pondere de 16% (430 TWh).

Rusia a furnizat 14% din gazul UE în 2024

Specialiștii EMBER mai susțin faptul că gazul provenit din Rusia a reprezentat 14% din consumul total de gaz al UE în 2024. Consumul este, însă, în scădere accentuată, de la aproximativ 50% în 2019. 

De fapt, importurile de gaze din Rusia (inclusiv gazele naturale lichefiate și prin conducte) au crescut cu 18% în 2024, de la 38 de miliarde de metri cubi în 2023 la 45 de miliarde de metri cubi în 2024, în principal datorită creșterii importurilor în Italia (+4 miliarde de metri cubi), Cehia (+2 miliarde de metri cubi) și Franța (+1,7 miliarde de metri cubi). 

Numai sectorul energetic a consumat aproximativ 88 de miliarde de metri cubi de gaze în 2024. Din această cantitate, aproximativ 10 miliarde de metri cubi (12%) au provenit din Rusia, furnizând venituri estimate la 4 miliarde de euro.

La nivelul Uniunii Europene, producția de energie eoliană a crescut cu 7 TWh în 2024, pentru a ajunge la 477 TWh. Creșterea de anul trecut este semnificativ mai mică față de perioada 2019 – 2023, când s-au adăugat, anual, 30 TWh. Deși suplimentările de capacitate eoliană au continuat și în 2024, condițiile de vânt au fost mai puțin favorabile decât în 2023, ceea ce a condus la o producție mai mică decât cea preconizată. 

Creșterea capacității eoliene a fost frânată în ultimii ani de o combinație de provocări macroeconomice globale și bariere politice interne. Cu toate acestea, energia eoliană rămâne competitivă din punct de vedere al costurilor în raport cu energia fosilă, iar recentele schimbări de politică încep să dea rezultate, comenzile de turbine, volumul licitațiilor și ratele de autorizare fiind în creștere.

Creștere record a producției de energie solară

Anul 2024 a marcat o creștere anuală record a producției de energie solară, cu 54 TWh (+22%) față de 2023, când producția crescuse deja cu 40 TWh față de 2022. Tot anul trecut, parcul solar al UE a crescut cu 66 GW, echivalentul a peste 450.000 de panouri adăugate pe zi și cu 4% mai mult decât cele 63 GW adăugate în 2023. 

Toate țările UE au înregistrat o creștere atât a producției de energie solară, cât și a capacității instalate, comparativ cu anul precedent. În 2024, 16 țări din UE au generat mai mult de 10% din energia lor electrică din energie solară, cu trei mai multe decât în 2023. 

De asemenea, apar soluții inovatoare pentru energia solară și în afara acoperișurilor și câmpurilor: energia solară pe balcoane a cunoscut un boom în Germania, iar factorii de decizie politică devin conștienți de potențialul vast deblocat pentru agri-PV. Una dintre constatările studiului EMBER este faptul că, la vârf de producție, energia solară o acoperit pentru mai mult de 70 de zile peste 80% din consum în țări precum Ungaria (peste 7 GW instalați în PVs) și Olanda (peste 27 GW instalați în PVs).

România declară planuri contra curentului

„Combustibilii fosili își pierd controlul asupra energiei din UE. La începutul «European Green Deal», în 2019, puțini au crezut că tranziția energetică a UE ar putea ajunge unde este astăzi; energia eoliană și solară împing cărbunele la margine și forțează gazul în declin structural. 

Deși tranziția la electricitate în UE a avansat mai rapid decât se aștepta cineva în ultimii cinci ani, rămân multe provocări. Producția trebuie să fie accelerată, în special în sectorul eolian, care s-a confruntat cu provocări unice și cu un decalaj tot mai mare în ceea ce privește producția. 

Cu toate acestea, realizările din ultimii cinci ani ar trebui să insufle încrederea că, printr-un un efort și un angajament continuu, provocările pot fi depășite și se poate realiza un viitor energetic mai sigur”, susține Chris Rosslowe, analist EMBER, citat în analiza menționată.

În timp ce majoritatea statelor europene urmăresc renunțarea la combustibilii fosili, observând o reducere pentru al cincilea an consecutiv a producției de energie pe bază de gaz natural, România se situează în contra-curent, propunând-și în fapt o creștere a producției. Argumentul de bază al acestei abordări este de a facilita tranziția de la cărbune la energia regenerabilă, gazul fiind considerat doar un combustibil de tranziție. 

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro