Energia nucleară revine pe scena globală, la 40 de ani de la Cernobîl, reînviată de războiul din Iran
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După dezastrul de la Cernobîl din 1986, energia nucleară a fost privită cu teamă, iar dezvoltarea acesteia a încetinit semnificativ în Europa și în alte părți ale lumii. Cu toate acestea, patru decenii mai târziu, energia nucleară cunoaște o renaștere globală, alimentată de nevoile energetice și de conflictele din Orientul Mijlociu, relatează ksat.
Cuprins:
400 de reactoare nucleare în 31 de țări
În prezent, peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce aproximativ 10% din electricitatea globală, echivalentul unui sfert din sursele de energie cu emisii reduse de carbon.
Modernizările continue ale reactoarelor au adus îmbunătățiri semnificative în siguranță, reducând costurile de construcție și operare.
Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a anticipat revenirea energiei nucleare. „Sunt 100% sigur că energia nucleară revine”, a declarat Birol. „Este văzută ca un sistem sigur de generare a electricității, iar revenirea va fi foarte puternică, atât în America, dar și în Europa și Asia.”
SUA produc cea mai multă energie nucleară
Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară la nivel mondial, cu 94 de reactoare operaționale, care generează aproximativ 30% din energia nucleară globală.
Guvernul american își propune să-și cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050. „Lumea nu poate susține industriile, cerințele inteligenței artificiale sau viitorul energetic fără energia nucleară”, a afirmat Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA, luna trecută.
China, cu 61 de reactoare operaționale și aproape 40 aflate în construcție, urmărește să depășească SUA și să devină lider global în capacitatea nucleară.
În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a anunțat inițiative pentru construirea de noi centrale. Rusia, pe de altă parte, își extinde agresiv influența nucleară, cu 20 de reactoare construite la nivel global.
Greșeala strategică a Europei
În anii '90, energia nucleară genera aproximativ o treime din electricitatea Europei, dar acest procent a scăzut la 15%. Von der Leyen a subliniat că dependența Europei de combustibili fosili importați dezavantajează regiunea. „Cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să se îndepărteze de o sursă fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse de carbon”, a declarat ea.
Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (Small Modular Reactors - SMR), care ar putea fi operaționale până în 2030. Acestea sunt mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale.
Franța rămâne lider în Europa, bazându-se pe energia nucleară pentru aproape 70% din electricitatea sa, având 57 de reactoare la 19 centrale. Președintele Emmanuel Macron a anunțat, în 2022, planuri pentru construirea a șase noi reactoare.
Germania, în schimb, și-a închis ultimele trei reactoare nucleare în 2023, după decenii de proteste anti-nucleare. „Decizia este ireversibilă - o regret, dar așa stau lucrurile”, a declarat cancelarul Friedrich Merz.
Câte reactoare are Rusia
Rusia operează 34 de reactoare, inclusiv opt de tip RBMK, similare cu cele de la Cernobîl, care au fost modernizate semnificativ pentru a îmbunătăți siguranța. Proiectele majore includ reactoarele de la Kursk, Leningrad și Smolensk, precum și unități nucleare plutitoare.
La nivel internațional, Rusia construiește reactoare în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu. De asemenea, a finalizat primul reactor nuclear pentru Belarus, o țară afectată grav de radiațiile de la Cernobîl.
„Autoritățile din Belarus folosesc contextul schimbat și așa-numita renaștere nucleară pentru a pretinde că acționează ca restul lumii, în loc să rezolve problemele din teritoriile contaminate”, a declarat Irina Sukhiy, fondatoarea grupului ecologic Green Network.
Energia nucleară e totuși una cu emisii reduse de carbon
Dezastrul de la Cernobîl, în care reactorul nr. 4 a explodat pe 26 aprilie 1986, a contaminat zone întinse din Europa. Ucraina încă depinde de energia nucleară pentru aproximativ jumătate din electricitatea sa, inclusiv în timpul conflictului cu Rusia.
În Japonia, lecțiile învățate din dezastrul de la Fukushima din 2011 au permis redeschiderea a 15 reactoare, iar alte 10 sunt în proces de aprobare.
Africa de Sud are singura centrală nucleară de pe continent, iar Rusia construiește una în Egipt. Alte state africane explorează posibilitatea adoptării tehnologiei nucleare.
„Impulsul pe care îl vedem astăzi este rezultatul recunoașterii tot mai mari că electricitatea fiabilă și cu emisii reduse de carbon va fi esențială pentru a satisface cererea globală de energie”, a declarat Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
