ComenteazăDe asemenea, Berlinguer a promovat „eurocomunismul”, o formă liberală și anti-stalinistă de marxism, care a avut un ecou puternic în Europa. Cu toate acestea, moartea sa în 1984 și prăbușirea partidelor comuniste europene la sfârșitul anilor 1980 au umbrit moștenirea lui. De atunci, Italia a cunoscut o deplasare politică, culminând cu alegerea liderului de dreapta Giorgia Meloni ca prim-ministru în 2022.
Viața lui Berlinguer îi înspiră tinerii italieni
În ciuda acestei schimbări politice, popularitatea lui Berlinguer revine în forță, inclusiv în rândul unor figuri de dreapta. Această renaștere coincide cu lansarea unui nou film, Berlinguer – La Grande Ambizione (Marea Ambiție), care va fi prezentat la Festivalul de Film de la Roma înainte de o lansare internațională.
Filmul explorează momente cheie din cariera lui Berlinguer, inclusiv provocările aduse dogmelor Războiului Rece, supraviețuirea unei tentative de asasinat în Bulgaria și conducerea PCI aproape de putere în anii 1970, în mijlocul terorismului politic care bântuia Italia în acea perioadă.
Regizat de Andrea Segre, filmul oferă o incursiune într-o epocă istorică ce rezonează cu publicul de astăzi. Viața lui Berlinguer a inspirat și tinerii italieni, mii de oameni vizitând expoziții la Roma și Bologna în acest an, pentru a comemora 40 de ani de la moartea sa.
Ugo Sposetti, președintele Fundației Enrico Berlinguer, s-a declarat surprins de interesul puternic, în special din partea generațiilor mai tinere, care probabil au auzit de Berlinguer din povești familiale.
Născut în Sardinia în 1922, cu puțin înainte ca Mussolini să ajungă la putere, Berlinguer s-a alăturat PCI în 1943. A fost arestat în timpul unui protest pentru obținerea unor necesități de bază și, ulterior, a devenit liderul partidului în 1972.
Sub conducerea sa, PCI a adoptat o poziție moderată, promovând o cale democratică către socialism și distanțându-se de influența Uniunii Sovietice. Berlinguer era larg respectat pentru sinceritatea sa și dedicarea sa față de interesele naționale, mai degrabă decât pentru câștigul personal.
Berlinguer este o atracție și pentru dreapta politică
Alianța sa cu Aldo Moro, liderul creștin-democraților, a marcat apogeul carierei sale, deși aceasta a fost curmată când Moro a fost răpit și ucis de Brigăzile Roșii în 1978, întrerupând formarea unui guvern de coaliție.
Deși susținerea pentru PCI a scăzut după moartea lui Berlinguer, moștenirea sa a rămas puternică, mai ales în rândul susținătorilor de stânga care admiră viziunea sa pe termen lung și stilul său neconflictual.
Interesant este că Berlinguer este o atracție și pentru dreapta politică. Giorgia Meloni, lidera partidului Frații Italiei, cu rădăcini neofasciste, a stârnit controverse când a vizitat expoziția dedicată lui Berlinguer la Roma.
Ea și-a exprimat admirația pentru moștenirea sa politică, subliniind că politica rămâne cea mai bună soluție pentru problemele societății. Deși vizita sa a fost criticată, aceasta subliniază atracția largă pe care Berlinguer o exercită, depășind granițele politice.