Epicentrul mișcării legionare din strada Veseliei. Istoria locului unde s-au pus la cale strategiile de susținere a candidatului Călin Georgescu

Din denumirea populară s-a păstrat doar strada Veseliei, care leagă Șoseaua Progresului de Calea Ferentari. Apoi, cartierul a devenit, în perioada interbelică, un important centru muncitoresc, după ce au fost construite mai multe fabrici în zonă.

Urmașii lui Gogu Puiu

Se spune că pe strada Veseliei, la stadionul Ministerului Muncii, s-au cunoscut soții Ceaușescu. Stadionul a fost mușcat pe margini de gospodăriile oamenilor, iar în ziua de azi acolo funcționând Baza Sportivă Electromagnetica.

Deși pare o stradă banală dintr-un cartier sărac, strada Veseliei este plină de istorie pentru mișcarea legionară, mai ales după Revoluția din 1989. 

Gard în gard cu baza sportivă, pe strada Veseliei, la numărul 21, din sectorul 5, se află o clădire mai înaltă, nu prea îngrijită. Aici, în ultimii 35 de ani, s-a dezvoltat un cuib de continuatori ai Mișcării Legionare. De fapt, la această adresă au locuit legionari încă din 1963. Dar abia după 1989 a devenit un punct important de întâlnire pentru neolegionari.

Recomandări

Război cald, război rece. De ce Occidentul trebuie să reziste atacurilor nu în pofida, ci datorită revenirii lui Donald Trump la Casa Albă

În anul 2016, Elena Rădulescu (cu numele ei de scenă Elena Puiu și apoi, după căsătorie, Sechila) fondează, împreună cu mama ei, Zoe Rădulescu, Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei. 

Elena Puiu este președintele asociației, iar președinte de onoare este mama ei, Zoe, fiica renumitului legionar din zona Dobrogei, Gogu Puiu. 

În același an, Elena Puiu își întâlnește iubirea vieții, pe Eugen Sechila. După cum singură se destăinuie pe FB, Elena a fost fascinată de Eugen încă de la primele întâlniri, fiind acaparată de poveștile conspiraționiste etalate de viitorul ei soț.

Eugen Sechila, umbra lui Călin Georgescu, are acum 47 de ani și a făcut parte, timp de 16 ani, din Regimentul de Parașutiști al Legiunii Străine din Armata Franceză. 

Recomandări

Călin Georgescu ar putea fi exclus de la alegerile prezidențiale 2025, dar motivele votului românilor rămân, scrie The Economist

Sub umbrela asociației conduse de soția sa, Eugen Sechila a început să desfășoare cursuri de supraviețuire și tabere pentru adolescenți și adulți, program denumit  REDUTA – Școală de supraviețuire.

Soții Sechila cred de multă vreme în Călin Georgescu. Încă de acum trei ani, Eugen posta mesaje patriotice în care certa oamenii care nu-și iubesc țara și îi încuraja să-l sprijine pe Georgescu, singurul om capabil să scoată România la liman. Nici Elena nu se ferește pe pagina ei de FB să-l elogieze pe Georgescu.

De altfel, Georgescu apare alături de asociație încă de la înființarea acesteia ca semnatar al diferitelor proteste sau ca „românul cu cea mai înaltă funcție externă care propune soluții clare și un proiect de țară pentru România, care, pus în aplicare, poate reda țării noastre autonomia, suveranitatea și identitatea”. 

Cei mai vechi legionari postdecembriști

Însă povestea noilor legionari din strada Veseliei, nr. 21 începe cu mult înainte ca Eugen Sechila să poarte primul tricou cu Corneliu Codreanu. Și anume, în anul 1992, când Șerban Suru, cel mai cunoscut neolegionar din Bucureștiul anilor 90, înființează, în strada Veseliei, 21, Fundația Română pentru Cultură și Educație „Buna Vestire”. Fundația lui Suru a editat ani buni și revista „Buna Vestire”.

După un an, adresa din strada Veseliei, nr. 21 devine sediul Partidului pentru Patrie (PPP), fondat la inițiativa unui grup de foști partizani, legionari, luptători anticomuniști și deținuți politic.

În anul 2005, Tribunalul București consemnează că președintele PPP era Constantin Iulian (fost președinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti, decedat în 2012), iar Corneliu Suliman, Niculina Marinescu și Florin Dobrescu erau membri fondatori. În același an, Coriolan Baciu devine vicepreședinte al PPP, iar președinte – vestitul partizan Ion Gavrilă Ogoranu. 

Ogoranu a fost membru al Mișcării Legionare – Frăția de Cruce „Negoiu” și apoi liderul unui grup anticomunist de luptători din Munții Făgăraș. Aproape 30 de ani s-a chinuit Securitatea să-l prindă, acesta fiind și condamnat la moarte în contumacie. 

Arestat în 1976, Ogoranu a fost salvat de la moarte de președintele Nixon, care, în urma unei scrisori primite de la soția partizanului, a intervenit pe lângă Ceaușescu. Comuniștii au fost nevoiți să-l elibereze cu domiciliu forțat.

Bătrânul legionar moare în 2006, iar în 2010, președinte executiv al PPP este numit Baciu, finul lui Ogoranu. 

Tânărul aurist Claudiu Târziu, alături de legionari

În 2011, Baciu ajunge președinte și schimbă denumirea partidului în Totul pentru Țară – PTT (după partidul istoric, de orientare naţionalistă şi creştină, înfiinţat în 1935 de Corneliu Codreanu şi generalul Cantacuzino-Grăniceru).  

În 2015, după ani de hărțuieli din partea Parchetului, care i-a acuzat inclusiv de desfăşurarea de activităţi cu caracter fascist, partidul este închis și radiat pentru inactivitate şi neatingerea scopului prevăzut de lege, și anume obținerea a cel puțin 50.000 de voturi la nivel național. 

Singurul lucru prin care PTT-ul s-a făcut remarcat a fost că membrii săi, așa puțini câți erau, au construit, exclusiv prin eforturi financiare proprii și munca lor, un sediu central. Construcția a fost ridicată pe terenul din strada Veseliei, nr. 21, donat de un membru, fost deținut politic, Constantin Tănăsescu. 

Bătrânul legionar Tănăsescu, care a stat 15 ani în închisorile comuniste, a locuit în strada Veseliei, nr. 21 de la eliberarea sa, în anul 1963, până când a decedat, în 2008.

La aceeași adresă a mai locuit o perioadă un alt fost deținut politic, și anume preotul Alexandru Capotă (decedat în 2012), care, în 1997, a devenit duhovnicul Partidului pentru Patrie, iar între 2001 și 2004 a fost preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti. 

Construcția a demarat în anul 1999, iar la sfințirea pietrei de temelie a noului sediu a participat chiar și Claudiu Târziu, actual deputat AUR (cum reiese și din fotografia publicată de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”). 

Până să sucombe partidul, Coriolan Baciu, de loc din comuna natală a lui Ogoranu, Sântimbru, Alba, a mai avut ceva activități care trebuie remarcate.

În 2008, Baciu a candidat la parlamentare din partea PNG-CD, partid condus pe atunci de George Becali.

Iar în 2011, Grigore Coriolan Baciu fondează, în memoria nașului său de cununie care a ținut Securitatea în priză timp de 30 de ani, Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Aflată, bineînțeles, la aceeași adresă din strada Veseliei, nr. 21, fundația a fost pentru o perioadă bună un loc important al neolegionarilor din București.

Legionarul Baciu, afaceri cu austriacul care exploatează pădurile din România

Înante să ia drumul Capitalei, Grigore Coriolan Baciu a avut și o societate comercială denumită Ecovert SRL, fondată în anul 1994, la Blaj, județul Alba. 

Firma s-a ocupat de o fermă, iar în 2003, Baciu cedează o parte către Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj. Asociația religioasă, la care Baciu era consilier și director, preluase niște terenuri de la stat și le administra prin firmă. 

După un an, Baciu își cesionează toate părțile către Fundația Episcopală Sankt Severin Linz, Asociația Mănăstirea Sankt Florian din Sankt Florian, Georg Starhemberg (moștenitorul Casei Starhemberg, o veche familie de nobili austrieci), Georg Spiegelfeld-Schneeburg (descendentul altei familii aristocrate austriece, fost parlamentar, membru în partidul conservator austriac și om de afaceri), Georg Kampter și Gerald Schweighofer (unul dintre cei mai importanți exploatatori al pădurilor din România), toți din Austria. Acționariatul firmei s-a tot modificat în timp și nu mai este de actualitate.

Între timp, Baciu s-a retras în locul de origine din Alba, unde a manageriat niște fonduri europene pentru comunitățile locale.

Afaceri lumești ale simpatizanților legionari

Dar clădirea neolegionarilor din strada Veseliei, nr. 21 a continuat să trăiască și pentru alte scopuri.

În prolificul an 2011, vicepreședintele Partidului Totul pentru Țară, Nețoiu Ciprian, fondează pe strada Veseliei, nr. 21 firma Madribeb Soft SRL cu activități ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe.

Apoi, în 2016, la aceeași adresă, Cristian Marius Bălăneanu deschide firma Euroconcept Activ Consulting SRL cu activități de servicii în tehnologia informației. În 2012, specialistul IT Bălăneanu a candidat fără succes pentru funcția de primar al sectorului 1 din partea Partidului Totul pentru Țară. Bălăneanu este foarte implicat și în diaspora din Italia, unde avea o firmă, în Bologna.

Pe lângă prezența intensă pe rețelele de socializare, legionarii din acest cuib se exprimă și pe site-ul buciumul.ro, unde Florin Dobrescu scrie frenetic. Dobrescu a fost alături de partidele neolegionare din strada Veselei încă de la începuturi și acum mai este și președintele Asociației pentru Memorie Identitară Carpații.

Dar, în bunul stil românesc, lucrurile s-au dărâmat din interior, Florin Dobrescu acaparând atât partidul, cât și fundația și le-a adus la sapă de lemn.

Tot din cuibul acesta din strada Veseliei, nr. 21 a mai zburat și Tudor Ionescu, care în anul 2000, dezamăgit de PPP, părăsește partidul, fondând Noua Dreaptă (nr. 6 în fotografia Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”). La alegerile din acest an, Ionescu a fost ales deputat pe listele SOS, partidul Dianei Șoșoacă.

Foto colaj: google maps

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro