Epidemia de coronavirus, tratată cu umor la singurul „carnaval” din Ilfov. Cum s-au costumat oamenii

“Cuculu, după credinţa Româniloru, e o pasere misteriosă, ce are tainice legături cu sortea omului (n.red. – limba română în secolul al XIX – lea)”, aşa constata un etnolog de la începutul secolului trecut.

Dacă auzi cucul cântând în faţa ta sau dinspre miazăzi, e semn bun. Dacă-l auzi din spatele tău sau dinspre miazănoapte, e semn de moarte apropiată. Dacă vezi măşti de cuci şi de cuciţe mişunând pe străzi, e semn că ai ajuns la carnavalul din Brăneşti.

Ritualul bătăii, tratat cu poliţia

În fiecare an, de Lăsata Secului, în comuna ilfoveană regulile sunt puse deoparte. Bărbaţii se costumează în femei şi bat pe oricine le iese în cale. Bătaia e în joacă acum. În trecut, reprezenta o parte a tradiţiei luată foarte în serios. Aşa că sărbătoarea se încheia cu descinderea poliţiştilor, care, se ştie, au propriile lor ritualuri de management al spiritelor rele.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Anul acesta, patrulele de jandarmi şi poliţie locală au venit preventiv încă de la început, însoţind parada de la Liceul Teoretic Traian Lalescu până la scena de la căminul cultural.

Nu vă lăsaţi păcăliţi de data carnavalului. Deşi legat de calendarul creştin, obiceiul e păgân. Costumele au simboluri falice şi solare, mici oglinzi şi fâşii colorate de hârtie creponată imită razele soarelui. Uriaşe clopote de aramă care atârnă la brâul bărbaţilor vestesc înnoirea timpului.  

Paramedici la paradă

Chiar şi copiii poartă măşti de cuci şi cuciţe, bundiţe şi opincuţe. Băieţii profită să dea câte o scatoalcă pe spate fetelor, fetele ţipă şi chicotesc.

Orice deghizare e bună şi contribuie la veselia generală: bărbaţi cu peruci roz, aurii, blonde, albastre. Cu rochii de seară, întinse temeinic pe crinolină, sau în ţinute casual, cu ciorapi-plasă, fustă scurtă şi o posetuţă atârnată stângaci pe bicepşi.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Unii bărbaţi s-au mascat în mascaţi, alţii, în agenţi sanitari. Stropesc cu apă din seringi trecătorii şi maşinile.

Fiind vorba de carnaval, e vorba despre viaţă şi despre moarte, “miresele” se amestecă în mulţime cu „preoţii” şi alaiul de bocitoare.

Anul acesta, se poartă costumele de coronavirus: măşti medicale, halate albe, mănuşi de latex. Şi obiceiurile se schimbă şi se preschimbă, pentru a supravieţui în modernitate.

Strămoşii nu preconizau că, peste secole, oamenii vor tremura de frica unor vieţuitoare atât de mărunte, încât existenţa lor e la limita dintre realitate şi închipuire.

Strămoşii aveau spaime mai puţin sofisticate. Şi bucurii, la fel. Măsurau timpul cu unelte rudimentare, precum cântecul păsărilor, şi făceau petreceri de câte ori creşteau temperaturile. Ceea ce nouă, să recunoaştem, ne-ar fi peste mână, de când se topesc gheţarii. Ar însemna s-o ţinem tot într-o paranghelie globală.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Reuniunea strategică a “cucilor”

Carnavalul din Brăneşti e un exemplar fericit dintr-o specie pe cale de dispariţie, numită tradiţie locală. Vine de departe şi, mai bine de o sută de ani, la un pas de Babilonul urban, a ţinut comunitatea legată prin firele colorate ale măştilor de carton cu sprâncene de lână.

Ziua Cucilor e împrumutată de la bulgarii care erau majoritari în comună, în secolul XIX. Dar ăsta e doar un detaliu pentru folclorişti. Important e că, pentru o zi, toată lumea cântă şi dansează, de parcă ar fi sfârşitul lumii, pentru ca lumea s-o ia de la capăt.

Ansambluri de “cuci” din Brăneşti, din Vrancea, din Republica Moldova, din Bulgaria şi Grecia au bătut pas de defilare la ediţia de anul acesta. Primăria Brăneşti a plătit şi un concert cu vedete din muzica populară şi uşoară.

Când Veneţia, care a trecut prin atâtea epidemii, renunţă la carnaval, e un moment numai bun pentru Brăneşti să se afirme. Şi să le amintească celor interesaţi cum a combătut umanitatea frica paralizantă de moarte: nu bătându-se pe făină, ci bătându-se cu făină.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 20

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro