ComenteazăȚările din centrul Europei, precum Cehia, Ungaria sau Slovacia, dar și Estonia, din zona baltică, sunt statele cele mai afectate de noul val COVID, alimentat în general de recentele variante ale virusului, arată o statistică pe șapte zile, valabilă pe 9 martie.
În Cehia, spre exemplu, incidența cazurilor din ultimele 7 zile, raportată la suta de mii de locuitori, este de 797,1.
România, cu o incidență de 136,4 cazuri în ultimele șapte zile, la suta de mii de locuitori, se află undeva la mijlocul acestui clasament, alături de alte țări precum Grecia sau Belgia.
După o zi de marți cu aproape 5.000 de infectări, numărul cazurilor a scăzut ușor la 4.564 miercuri, dar tendința generală este una de creștere.
Prin comparație, situația din zona nordică, din țări precum Danemarca sau Finlanda, dar și din Germania, este ceva mai relaxată.
Cel mai bine din țările UE stă momentan însă Portugalia, cu o incidență de doar 53,5 cazuri, dar asta numai după ce a atins un apogeu al numărului de noi infectări în ianuarie.
Incidența cazurilor COVID în ultimele 7 zile, raportată la 100.000 de locuitori, valabilă pe 9 martie
În Europa, în general, numărul de cazuri crește în trei sferturi dintre țări, potrivit unei analize realizate de Sky News pe baza datelor adunate de Universitatea John Hopkins.
Numărul de cazuri de infectare crește în mare parte a Europei
Cehia
Marți, Cehia a trimis în străinătate, în Polonia, primul pacient pentru care nu mai avea spațiu la terapie intensivă, notează BBC News.
Numărul cazurilor zilnice de infectare depășește constant 10.000 și a depășit și 16.000, zilele trecute, foarte mult pentru o țară cu 10,7 milioane de oameni.
Numărul pacienților aflați în stare gravă la ATI a ajuns la 1.853. Prin comparație, România, care are o populație de două ori mai mare, are 1.140 de pacienți la ATI.
Vicepremierul Jan Hamáček a sugerat zilele trecute că noile restricții aplicate pe 1 martie încep totuși să aibă efect, dar că provocarea majoră nu a trecut încă.
Cehia are și una dintre cele mai mari mortalități COVID, fiind pe locul doi în lume, după San Marino, cu 2.088 de decese la un milion de locuitori.
Slovacia
Și Slovacia se află în mijlocul unui nou val epidemic, care a suprasolicitat sistemul sanitar al țării.
Numărul zilnic al noilor cazuri de infectare depășește încă 10.000 (la o populație de doar 5,4 milioane), iar la finalul lui februarie, țara a primit ajutor din partea mai multor state, inclusiv România, care a trimis o echipă de medici și asistente.
Dacă Cehia are una dintre cele mai ridicate mortalități din lume pe durata întregii pandemii, Slovacia a trecut printr-o situația dramatică în ultimele săptămâni. Ea a înregistrat în medie 24,09 decese la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, rata cea mai mare din lume, potrivit AFP.
Acum câteva zile, Bratislava a primit o donaţie franceză de 15.000 de doze de vaccin AstraZeneca, pentru a grăbi campania de imunizare aflată în întârziere. În același scop, guvernul a achiziționat în secret două milioane de doze din vaccinul rusesc Sputnik, urmând astfel exemplul Ungariei.
Ungaria
Ungaria a înregistrat în ultimele zile o „creştere fără precedent” a noilor cazuri de COVID-19 şi un record de spitalizări, inclusiv la ATI, punând o mare presiune pe sistemul sanitar, mai ales că numărul noilor cazuri este aşteptat să crească în continuare în timp ce varianta britanică a coronavirusului se răspândeşte în ţară, notează Agerpres.
Ungaria, ţară cu circa 9,7 milioane de locuitori, a înregistrat și ea în ultimele şapte zile în medie peste 5.000 de noi cazuri de COVID-19 şi peste 100 de decese pe zi.
Dintre cei 7.924 de pacienţi COVID-19 spitalizaţi în prezent, 806 sunt conectaţi la ventilatoare în unităţile de ATI.
Şcolile, grădiniţele şi magazinele neesenţiale sunt închise în Ungaria începând de luni, odată cu intrarea în vigoare a noilor restricţii instituite pentru a frâna ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19.
Învăţământul primar se va desfăşura cel puţin o lună numai online, la fel cum se desfăşoară din noiembrie cel secundar şi universitar.
Cât despre comerţ, este permisă funcţionarea doar a magazinelor cu produse de bază, precum supermarketurile, farmaciile sau benzinăriile, printre altele.
Folosirea măştii este obligatorie în toată ţara şi este menţinută interdicţia de circulaţie nocturnă, între orele 20.00 şi 5.00.
Estonia
Dincolo de statele central-europene, una dintre țările cele mai afectate de noul val epidemic este Estonia, din zona baltică.
Țară cu 1,9 milioane de locuitori, Estonia înregistrează în prezent una dintre cele mai mari rate de infecţii în Europa, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Din 23 februarie, în această ţară baltică au fost înregistrate peste 1.000 de cazuri zilnic.
Estonia va intra în carantină timp de o lună pentru a contracara propagarea rapidă a variantei britanice a COVID-19, a anunţat luni seară şefa guvernului eston Kaja Kallas, citată de dpa.
Şcolile vor trece aproape complet la învăţământul la distanţă, iar restaurantele, cafenelele şi comercianţii cu amănuntul se vor închide, cu excepţia magazinelor esenţiale.
Activităţile sportive desfăşurate în spaţii închise vor fi interzise de asemenea, în conformitate cu noile reguli care vor intra în vigoare începând de joi.
„Situaţia legată de COVID-19 este extrem de critică în Estonia. De aceea necesită să fie soluţionată rapid. Am decis instituirea unei carantine la nivelul ţării, în măsura în care aceasta este posibilă”, a afirmat premierul Kallas într-o declaraţie televizată.
Bulgaria
Și Bulgaria se află în plin val pandemic. Țara de la sud de Dunăre a raportat miercuri 3.502 cazuri noi de infectare cu coronavirus, cel mai ridicat bilanţ zilnic din ultimele trei luni, concomitent cu 138 de decese.
Bulgaria, care a interzis deja operaţiile neurgente în spitalele din multe oraşe, a anunţat că autorităţile sanitare regionale ar putea închide şcoli, centre comerciale, săli de sport şi restaurante dacă vor considera necesar pentru a încetini răspândirea coronavirusului.
În prezent există 38.385 de cazuri active şi 6.017 pacienţi spitalizaţi, dintre care 497 la terapie intensivă.
Suedia
Suedia este și ea în topul statelor UE cu cea mai mare incidență a noilor cazuri.
Țara se confruntă de câteva săptămâni cu o creştere cu 10% a contagierilor şi înregistrează o rată înaltă a spitalizărilor, astfel încât autorităţile sanitare au considerat marţi că ţara se îndreptată spre al treilea val al pandemiei, relatează EFE.
„Se pare că ne îndreptăm spre al treilea val. Vaccinurile nu vor putea stăvili răspândirea. Aproape că nu se exclude un scenariu cu o mai mare contagiere la primăvară”, a declarat la o conferinţă de presă, epidemiologul şef Anders Tegnell, acum o săptămână.
Tegnell a vorbit despre o situaţie „critică”. Potrivit lui, comportamentul cetăţenilor în următoarele săptămâni faţă de restricţiile şi recomandările autorităţilor va fi determinant pentru evoluţia virusului.
Conform restricțiilor impuse la începutul lunii, barurile, restaurantele trebuie să închidă la ora 20.30.
Guvernul a introdus încă din noiembrie mai multe restricţii faţă de strategia aleasă în primul val al pandemiei, cu multe recomandări şi câteva interdicţii izolate.
Franța
Situația este la limită în Franța. Numărul pacienților COVID internați la ATI a atins zilele trecute cel mai mare nivel, de la finalul lui noiembrie și până în prezent.
Este vorba despre aproape 4.000 de pacienți, 1.000 dintre ei numai la Paris, unde spitalele sunt aproape de capacitatea maximă, potrivit France 24.
Franța a înregistrat peste 20.000 de noi cazuri de infectare în fiecare zi, dar rata de creștere a încetinit după ce autoritățile au introdus o restricție de circulație valabilă de la ora 18.00.
Campania de vaccinare nu a pornit cu dreptul, dar autoritățile speră totuși să imunizeze 10 milioane de persoane până la mijlocul lui aprilie, 20 de milioane până la mijlocul lui mai și 30 de milioane până în vară.
Italia
Italia, una dintre țările cele mai afectate de pandemia COVID, pare că urcă și ea pe un nou val epidemic.
Marți, oficialii au anunțat că numărul infectărilor a crescut la 19.749, faţă de 13.902 luni. A crescut şi numărul spitalizărilor, acestea fiind marţi de 22.393, faţă de 21.831 în ziua anterioară. Luni, 231 de noi pacienţi au ajuns la terapie intensivă, iar marţi, 278.
Autorităţile sanitare estimează că Italia ar putea reveni la normalitate în urma pandemiei de COVID-19 într-un interval cuprins între 7 şi 15 luni, dar cu condiţia să susţină un ritm al vaccinării de 240.000 de persoane pe zi, a declarat un responsabil din Ministerul Sănătăţii italian marţi, când Italia a înregistrat 376 de noi decese asociate COVID-19, faţă de 318 în ziua anterioară.
Țara, care luni a depăşit pragul de 100.000 de decese asociate COVID-19, a administrat până în prezent 5,6 milioane de doze de vaccin, dar mai puţin de 1,7 milioane de persoane au primit şi a doua doză, dintr-o populaţie de circa 60 de milioane de persoane.
Grecia
Acum o săptămână, guvernul grec a anunţat că lockdown-ul în vigoare pentru combaterea epidemiei de COVID-19 va fi prelungit până la 16 martie şi va fi suplimentat cu noi restricţii, având în vedere că ţara trece prin perioada „cea mai dură” a epidemiei.
În ultimele zile, țara a înregistrat constant peste 2.000 de cazuri de infectare în fiecare zi. Numărul deceselor zilnice a depășit și el în mod constant 40.
Lockdown-ul impus în noiembrie fusese deja prelungit de mai multe ori și ar fi urmat să se termine pe 8 martie.
Cu aproape un milion de persoane vaccinate, Grecia se arată însă optimistă înainte de sosirea sezonului turistic.
Guvernul a decis să deschidă oficial sezonul turistic pe data de 14 mai, iar turiştii fie vor face dovada vaccinării sau a anticorpilor, fie vor prezenta un test negativ şi vor purta mască în toate spaţiile publice.
Portugalia
Portugalia se află în coborâre după nivelul dramatic epidemic atins în ianuarie, când autoritățile au fost nevoite să trimită pacienți la tratament în Germania.
În ultimele zile, numărul zilnic al noilor cazuri de infectare a scăzut constant sub 1.000, după ce în ianuarie atinsese un nivel-record de 16.432.
După câteva săptămâni în care sistemul sanitar a fost la un pas de colaps, efectele lockdown-ului impus de la 15 ianuarie au redus rapid gravitatea situației.
Săptămâna trecută, premierul Antonio Costa le-a cerut oamenilor să respecte restricțiile, astfel încât lockdown-ul să fie ridicat gradual.
„Ideea că o tragedie nu se poate repeta este falsă”, a avertizat Costa, citat de Reuters.
Spania
În Spania, curba epidemiologică a coborât substanțial în ultimele săptămâni și a ajuns pe un platou, potrivit El Pais.
De la un vârf de peste 30.000 de cazuri zilnice, atins în ianuarie, Spania are acum în jur de 6.000-7.000 de infectări în fiecare zi.
Fernando Simón, un oficial al Ministerului Sănătății, a explicat că Spania intră într-o fază de fluctuație, cu mici creșteri și descreșteri ale numărului de cazuri.
El Pais scrie că unele regiuni ar putea relaxa o parte dintre restricții, ceeea ce ar putea duce la o creștere a infectărilor.
Germania
Germania traversează un platou, din punctul de vedere al noilor infectări, cu peste 5.000 de cazuri zilnice, mai puține totuși decât în decembrie și ianuarie, când cifra s-a apropiat de 30.000.
Pe fondul situației încă incerte, autoritățile au decis pe 4 martie să prelungească lockdown-ul impus până pe 28 martie.
De luni, 8 martie, o serie de restricții au fost totuși relaxate. Spre exemplu, membrii unei gospodării au primit dreptul de a se întâlni cu cei ai unei alte gospodării, în privat. Numărul total al persoanelor nu poate depăși însă cinci, plus copiii.
Unele magazine s-au deschis, dar altele depind de incidența cazurilor de infectare, care fluctuează. Situația este valabilă și pentru spațiile culturale, precum muzeele și galeriile de artă.
Frizeriile s-au deschis încă de pe 1 martie, iar de pe 8 martie s-au deschis și saloanele de cosmetică.
Danemarca
După un vârf de 4.500 de infectări zilnice atins în decembrie, și Danemarca a coborât pe un platou, cu 500-600 de cazuri zilnice.
Însă creşterea prezenţei variantei B 1.1.7., detectată prima oară în Marea Britanie şi care reprezintă peste jumătate dintre cazurile din Danemarca, a determinat autorităţile să opteze pentru o redeschidere lentă şi prudentă, pe care şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a considerat-o „un risc calculat”.
Pe 1 martie, oficialii de la Copenhaga au anunțat relaxarea parțială a restricțiilor, care a presupus reîntoarcerea la școală a unor elevi și redeschiderea unor magazine.
Pe 9 martie, pentru că situația pozitivă a continuat, ministrul sănătății Magnus Heunicke a anunțat că autoritățile au baza necesară pentru relaxarea altor restricții.