ComenteazăCoronavirusurile sunt o familie extinsă de virusuri cu formă de coroană, care infectează cu precădere păsările și mamiferele, potrivit Medical News Today. La oameni pot provoca infecții ușoare pe tractul respirator, ca la răcelile comune, dar și infecții mai puternice, precum bronșitele, pneumonia, boli respiratorii severe. Cum au fost SARS (Severe acute respiratory syndrome) și MERS (Middle East respiratory syndrome) și cum este astăzi COVID-19.
Medical News Today a făcut o trecere în revistă a celor trei boli, pentru a vedea ce puncte comune au.
SARS a putut fi ținut sub control după zece luni. De zece ani n-au mai fost înregistrate cazuri
Coronavirusul care a provocat SARS se numește SARS-CoV și, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a apărut în Guangdong China, în noiembrie 2002, având ca sursă primară liliecii, virusul fiind transmis ulterior și prin intermediul altor animale din piețele umede către om. Până aici, seamănă perfect aproape cu COVID-19.
OMS a fost anunțată cu privire la o sută de morți provocate de o boală infecțioasă abia trei luni mai târziu, pe 10 februarie 2003. În ziua următoare, autoritățile chineze deja începuseră să raporteze noile cazuri: 300 de cazuri și cinci noi morți din cauza sindromului respirator acut. Pe 12 martie 2003, adică la o lună distanță, OMS a emis o alertă internațională cu privire la această pneumonie atipică.
Ulterior, infecția
a primit denumirea SARS și au fost emise avertismentele de
călătorie. Prima supoziție a fost că boala se răspândește
către lume prin intermediul transportului aerian.
La finalul lui martie, OMS a recomandat aeroporturilor să facă o
verificare a pasagerilor. Din aprilie și până la finalul anului,
OMS a emis mai multe avertizări și li s-a cerut oamenilor să amâne
călătoriile neesențiale. Au existat restricții de zbor atunci în
Hong Kong, Toronto și câteva zone din China și Taiwan.
OMS a declarat epidemia ca fiind sub control pe 5 iulie în același an și de atunci au mai fost doar patru mici crize SARS, dintre care trei implicau personal care lucra cu virusul SARS în laboratoare și au luat virusul accidental. A patra criză de SARS este atribuită infectării de la animale.
În lume au existat 8.439 de cazuri de SARS, 21% dintre acestea la personalul medical. România a avut în 2003 în jur de 20 de cazuri de SARS, tratate la Institutul Matei Balș, fără să înregistreze vreun deces. Rata mortalității a fost de 9,6%, cu un număr de 812 morți.
Incubația virusului era de 5 zile și modul de transmitere, prin particulele emise de strănut, tuse sau vorbit. Grupurile vulnerabile au fost pacienții cu alte probleme medicale. Nu există nici astăzi un tratament predilect sau un vaccin, arată Medical News Today.
MERS este încă o îngrijorare la nivel global, dar se
răspândește mult mai greu decât COVID-19
MERS este boala cauzată de coronavirusul MERS-CoV. Pe 20 septembrie 2012, Programul pentru Monitorizarea Bolilor Emergente, o organizație mondială care studiază și raportează existența focarelor diferitelor boli, a raportat că s-a descoperit un nou coronavirus la un pacient de 60 de ani din Arabia Saudită, care murise cu trei luni în urmă. În următoarea lună, cazurile de MERS au ajuns la 9, cu cinci morți. Cel mai vechi caz ar fi fost din aprilie 2012.
În toată lumea, 27 de țări au raportat cazuri de MERS din
2012, dar 80% dintre cazuri au apărut în Arabia Saudită.
MERS-CoV este un virus zoonotic, ceea ce înseamnă că virusul a fost transmis de la animale la oameni. Potrivit OMS, infectarea a survenit în urma unui contact direct sau indirect cu un dromader. Transmiterea de la om la om e rară, dar poate apărea la membrii unei familii sau la lucrătorii din spitale.
În toată lumea au fost 2.519 cazuri de MERS și 866 de morți, adică rata mortalității ar fi de 34,3%. Transmiterea se face tot prin particule de la strănut, tuse sau vorbit, de la om la om, și este încă neclar cum s-a transmis virusul de la cămile la om. Nu există nici tratament, nici vaccin pentru această boală.
COVID-19 are o rată a mortalității mai mică, dar este foarte infecțioasă
Coronavirusul SARS-CoV-2 provoacă boala COVID-19 și seamănă foarte mult cu SARS-Cov. Primele cazuri de COVID-19 au fost raportate în Wuhan, China, în decembrie 2019.
Pe 5 ianuarie 2020, OMS publica primele informări cu privire la focarul de cauză necunoscută, la acea dată, iar până la finalul lunii deja declara criza COVID-19 ca fiind urgență globală. Botezul bolii cu numele COVID-19 a fost pe 11 februarie și la fix o lună după a fost declarată pandemia.
Până acum au fost raportate cazuri de COVID-19 pe toate
continentele, mai puțin Antarctica. Guverne din toată lumea au luat
măsuri de distanțare socială pentru a potoli curba îmbolnăvirilor.
Cum numărul infectărilor continuă să crească, cercetătorii
lucrează la un vaccin și un tratament potrivite.
Până acum s-au înregistrat peste 5 milioane și jumătate de infectări cu aproape 350.000 de morți. Rata mortalității s-ar situa undeva între 1,38% și 3,4%.
Globalizarea și bolile infecțioase
Ce se știe exact este că toate cele trei coronavirusuri au
provocat boli respiratorii acute, dar fiecare are și propriile
caracteristici.
SARS și MERS au o rată a mortalității mult mai mare decât
COVID-19, dar COVID-19 este mult mai infecțioasă, astfel că a
provocat mult mai multe morți în toată lumea decât SARS și MERS.
Nu au mai existat cazuri de SARS de mai bine de zece ani, dar
cazuri de MERS mai apar periodic. Un factor care contribuie la
creșterea riscurilor cu privire la daunele provocate de orice
coronavirus este globalizarea.
“În trecut, coronavirusurile care au cauzat răcelile comune s-au răspândit probabil în același mod precum pandemia actuală. Doar că atunci nu aveau oportunitatea de a urca repede într-un zbor internațional și să ajungă oriunde pe glob cu rapiditate. Circulau local și se răspândeau treptat în țările vecine”, a spus pentru Medical News Today expertul în boli infecțioase David Heymann.
Pentru că provoacă
daune mai mari decât celelalte infecții respiratorii, se lucrează
de zor la un tratament și un vaccin.