SUMAR:
- Patriarhia, despre cazul episcopului de Huşi: Cercetările disciplinare nu pot fi făcute în post
- Mitropolia Moldovei a vizionat înregistrarea cu Episcopul Hușilor
- Ce pedeapsă merită Episcopul Hușilor? Cititorii Libertatea.ro, despre scandalul în care este implicat Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu
- Li se pregătește debarcarea. Pomohaci și episcopul Hușilor, pe lista neagră a Patriarhului
Așa cum infractorii de drept comun sunt trimiși la penitenciar pentru reabilitare, tot așa și preoții care calcă strâmb de pe calea celor dumnezeiești sunt trimiși să se linișească într-o perioadă de călugărie la o mănăstire. De fapt, asta este pedeapsa acordată preoților implicați în scandaluri sexuale sau administrative – o viață de călugăr.
Asta îl poate aștepta și pe Corneliu Bârlădeanu, episcopul Hușilor, cel care a apărut într-o înregistrare video în ipostaze intime alături de un elev de 17 de ani de la seminarul teologic. Până acum, Mitropolia Moldovei a căutat să amâne aplicarea unei pedepse, motivând fie că filmarea nu poate fi vizionată în weekend înaintea slujbei de duminică, fie că este necesară o expertiză tehnică a filmării.
Mihaela Borcea a făcut public regimul cu care a topit grăsimea: „am reuşit să slăbesc brusc 8 kilograme…”
Vicarul administrativ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Marian Timofte, a declarat ieri, după ce a vizionat filmul în care ar apărea episcopul Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, că una dintre cele două persoane care apar în înregistrare pare a fi Bârlădeanu, spunând însă că pentru veridicitate ar trebui făcută o expertiză.
Vicarul a menţionat că episcopul Corneliu Bârlădeanu poate sluji în continuare, până la luarea unei decizii, şi că acesta nu a cerut să fie suspendat. El a explicat că, dacă faptele de care este suspectat Bârlădeanu se dovedesc reale, acesta va fi caterisit, fiind fapte incompatibile cu haina preoţească. Episcopul de Huşi Corneliu Bârlădeanu susține că imaginile sunt trucate.
Pedeapsa cea mică, penitența la mănăstire
Dacă nu va fi excomunicat, Corneliu Bârlădeanu riscă să fie trimis în penitență la o mănăstire, aceasta fiind pedeapsa aplicată preoților păcătoși. Una dintre aceste mănăstiri în care preoții erau trimiși să-și ispășească pedeapsa este Mănăstirea Sitaru, situată la 45 km de București. Biserica Ortodoxă Română nu recunoaște oficial că mai sunt acum astfel de mănăstiri de penitență, însă la Sitaru a fost , cu siguranță, un asemenea loc în perioada comunistă. Hrisostom Iorgulescu, secretarul lăcașului de cult, precizează că „păcatele” erau de cele mai multe ori de natură economică.
„Erau probleme administrative: fie nu țineau corect evidențele contabile, fie alte pozne. Așa că Episcopia Bucureștiului decidea să-i trimită la Sitaru. Nu știu să fi fost vorba de alte probleme”, încearcă să fie convingător părintele.
Și despre mănăstirea de la Cernica existau zvonuri că ar fi un lăcaș de penitență pentru părinți.
Viața într-o mănăstire de penitență se desfășoară după reguli stricte, impuse de călugări:
- Participarea la slujbele de noapte, care se întind de la ora 23.00 până la ora 2 din noapte.
- În fiecare zi, preotul pedepsit trebuie să repete de un anumit număr de ori anumite rugăciuni.
- Trebuie să muncească în livadă sau la câmp zi de zi sau să facă tâmplărie în mănăstire.
- Pe perioada penitenței, unii preoți nu aveau voie să țină legătura cu familia.
- Cât despre regimul alimentar, nici acesta nu era unul tocmai dur. De obicei, „meniul” era compus din mâncarea pe care o pregăteau călugării și din care mâncau și ei. Meniul era asigurat din legume în principal, dar aveau și ouă sau pește.
EXCLUSIV/ Decizia luată de Gabriela Cristea şi Tavi Clonda, cu puţin timp înainte să devină părinţi
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro