ComenteazăExistă șanse mari ca o companie de care nu ai auzit vreodată în viața ta să dețină undeva pe serverele sale date despre toate drumurile exacte pe care le-ai făcut, să zicem, în ultimii doi ani.
La ce birou mergi, unde mănânci în pauza de prânz, cu cine te vezi după muncă, ce doctor vizitezi, dacă te întorci acasă sau nu – toate acestea nu mai sunt secrete atâta vreme cât pe telefonul tău se află o aplicație care divulgă date despre localizare, o aplicație banală precum una pentru prognoza meteo sau una pentru știri.
New York Times a intrat în posesia unui dosar, unul singur, care conține peste 50 de miliarde de ping-uri de localizare, de la 12 milioane de telefoane ale cetățenilor americani.
Ziariștii au primit aceste informații de la o sursă care se teme că datele despre viața privată a oamenilor stocate pe serverele acestor companii nu sunt în niciun caz sigure.
Cum să îl urmărești pe președintele Trump
Datele primite și analizate de jurnaliștii New York Times, în corelație cu alte informații, au dezvăluit detalii incredibil de precise.
Fără un efort considerabil, jurnaliștii au putut afla spre exemplu vizitatorii care au ajuns la casele unor vedete precum Johnny Depp, Tiger Woods sau Arnold Schwarzenegger.
În alt caz, ei au observat o schimbare în drumurile regulate ale unui inginer Microsoft din Seattle către muncă: într-o bună zi, acesta a făcut o vizită la birourile unui competitor, Amazon.
Luna următoare, acesta a început să meargă numai în campusul Amazon, semn clar că își schimbase jobul. În doar câteva minte, jurnaliștii New York Times l-au identificat pe inginer cu nume și prenume.
Mai șocant este că ei au reușit să urmărească și mișcările președintelui Donald Trump cu aceeași ușurință.
De data aceasa, au folosit datele de localizare ale unui telefon ce aparține unui membru al Secret Service, care asigură paza președintelui.
Jurnaliștii au putut observa cum telefonul, și odată cu el posesorul acestuia și președintele, s-au mutat de la Mar-a-Lago, clubul lui Trump, la alte două terenuri de golf, apoi înapoi la Mar-a-Lago.
Informațiile au fost confirmate de programul public al președintelui.
Cine sunt marii colecționari de date
Toate aceste date nu au venit de la o companie de telecomunicații și nici de la vreun serviciu secret, ci de la o companie de colectare a datelor de localizare.
Sunt zeci de astfel de companii și puțini oameni au auzit de ele. Printre acestea, nume ca Foursquare, Factual, Unacast, InMarket, Tutela, Fidzup, Tamoco și multe altele.
Colectarea și vânzarea acestor date este perfect legală în prezent, scrie New York Times. Doar politicile interne ale acestor companii sau decența angajaților îi împiedică să afle informații despre viața fostei soții, spre exemplu, sau să vândă infomații despre drumurile făcute de vreun ofițer al serviciilor secrete unei puteri străine.
Companiile spun că datele sunt sigure, anonime, colectate cu acordul cetățenilor și sunt oferite numai unor parteneri certificați. În practică, lucrurile stau altfel.
Da, toate acele ping-uri de localizare sunt în principiu anonime, nu au atașate un nume și o adresă de mail. Dar simpla corelare a unor informații poate oferi aceste date ușor.
De la adresa ta și până la biroul tău există un singur telefon care face acest drum zilnic. Identificarea tuturor celorlalte drumuri pe care le faci în timpul săptămânii este prin urmare joacă de copil.
La fel de simplă ar fi identificarea unor protestatari. Jurnaliștii New York Times au putut să o facă, urmărind telefoanele participanților la Marșul Femeilor, care a urmat inaugurării lui Trump, în 2017, spre exemplu.
Sigur, la momentul respectiv, datele arătau doar o mare de telefoane anonime strânse la un loc. Urmărirea activității acelor telefoane în lunile de dinainte și de după protest însă, a dus la identificarea unor persoane, în funcție de naveta pe care o făceau între casă și birou.
Unde ajung datele noastre private? Nimeni nu mai știe
Toate aceste date hrănesc, în principiu, profitabila industrie a publicității.
Multe aplicații, cum ar fi cea de meteo, spre exemplu, nu au neapărată nevoie de localizarea exactă a utilizatorului pentru a arăta corect prognoza.
Dar colectează totuși aceste date și le oferă companiilor de analiză, care vând la rândul lor informațiile obținute unor companii terțe.
Iar datele de localizare sunt doar o parte dintre informațiile care pot fi corelate. Companiile care colectează date mai au în general și alte informații precum obiceiuri de consum, coduri poștale, vârsta, sexul sau chiar numerele de telefon și adresele de email ale utilizatorilor pentru a genera un profil cât mai exact al oamenilor.
Pentru mulți oameni, divulgarea unor astfel de date ar fi probabil benignă. Dar situația se schimbă pentru cei care au fost victimele unor abuzuri spre exemplu, pentru protestatari sau disidenți în regimuri represive, pentru membri ai unor minorități religioase sau sexuale în țări intolerante.
Unul dintre scopurile colectării de date ar fi bombardarea utilizatorilor cu reclame cât mai precise, spre exemplu.
Dar asta nu este tot. Datele pot ajunge aproape oriunde. Spre exemplu, compania care deține aplicația Weather Channel a fost acuzată într-un proces intentat anul acesta că a folosit datele utilizatorilor pentru analize necesare fondurilor de investiții.
De la un punct încolo, datele pot fi revândute, copiate, furate.
Anul trecut, site-ul Motherboard, pagina de tehnologie a Vice, a dezvăluit că datele de localizare colectate și vândute de giganții telecom precum Verizon sau AT&T au ajuns în mâinile unor vânători de recompense care își puteau astfel identifica cu ușurință țintele.
Companiile de telecom au promis că nu vor mai vinde datele de localizare unor terțe companii. Dar nicio lege nu îi împiedică totuși să facă asta.
Pentru jurnaliștii New York Times, concluzia este simplă. Trăim în epoca cu cele mai eficiente sisteme de supraveghere, sisteme care s-au dezvoltat în timp, nu neapărat deliberat, în scopul profitului și prin progresul tehnologic.
Acum este momentul ca guvernele să intervină pentru a proteja drepturile consumatorilor, drepturile cetățenilor.
Cum să te aperi de instrumentele de supraveghere
Până când guvernele vor interveni pentru a-i apăra pe consumatori, există câțiva pași pentru autoprotecție.
Primul și cel mai important: nu mai permite aplicațiilor să îți afle cu exactitate locul unde te afli.
Multe aplicații din telefonul tău vor funcționa bine mersi și fără această informație precisă.
Cum faci acest lucru pe un iPhone:
Settings – Privacy – Location Services
Cum faci acest lucru pe un telefon cu Android:
Settings – Biometrics and security – App permissions Location
Un alt pas folositor ar fi dezactivarea ID-ului folosit pentru publicitate. Este vorba despre un număr unic generat de telefonul tău și trimis companiilor de publicitate sau celor care fac aplicații.
Împreună cu alte date, acesta le oferă companilor posibilitatea de a-ți face un profil cât mai clar.
Cum faci acest lucru pe un iPhone:
Settings – Privacy – Advertising – Limit Ad Tracking.
Cum faci acest lucru pe un telefon Android:
Settings – Google – Ads – Opt out of Ads Personalization.
Și, în cele din urmă, dacă ai un cont Google, poți merge în setări pentru a alege să nu distribui datele de localizare.