De aproape doi ani, zeci de oameni locuiesc într-o sală de sport, în timp ce dincolo de geamuri se joacă meciuri. Primăria le promite că se rezolvă „Săptămâna asta”

Un perete făcut din rigips și sticlă separă cele două lumi din sala de sport Erőss Zsolt Aréna în Miercurea Ciuc.

De o parte, câțiva adolescenți se antrenează pe terenul de baschet într-o zi de duminică, la final de august. 

De cealaltă parte, câteva zeci de oameni, cei mai mulți dintre ei copii, își duc viața de zi cu zi. 

Universul din Arenă

În spațiul de la Arenă, familiile și-au improvizat mici separeuri din perdele și draperii. Le delimitează spațiul și le oferă puțină intimitate, într-o viață trăită, de câteva luni, la comun. „Să nu intre copiii când plecăm, că am luat mașină de spălat, frigider. Dacă dăm jos (draperiile, n.r.), nu intră nimeni”, explică Czine Ramona, o tânără care locuiește acolo. 

În fiecare separeu găsești un pat și câteva obiecte personale. Hainele sunt ținute în saci. Dulapuri sau mobilier nu prea există. 

La primul țipăt de copil dimineața, se trezește întreaga Arenă. 

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

78 de oameni trăiesc încă în sala de sport, spunea la final de august Atilla Korodi, primarul UDMR al orașului. Unii dintre ei s-au născut după incendiu şi nu au cunoscut o altă casă decât Arena.

„Cam șase copii s-au născut, după ce ne-am mutat aici”, precizează o femeie tânără, cu un bebeluș în brațe.

Incendiul din urmă cu aproape doi ani 

Au ajuns să trăiască în sala de sport în noaptea dintre 7 și 8 ianuarie 2021, când un incendiu le-a distrus locuințele de pe strada Șumuleu 33, o așezare informală din Miercurea Ciuc.

Autoritățile au oferit atunci această soluție locativă temporară pentru cei 256 de romi maghiari evacuați din locul distrus parțial de foc. Oamenii au rămas practic fără acoperiș deasupra capului. 

Solidaritatea a durat un an 

În noaptea incendiului și în zilele următoare, s-a mobilizat întreaga comunitate din Miercurea Ciuc. Oamenii din oraș au adus pături, mâncare, ceai. Însă, așa cum se întâmplă de multe ori, solidaritatea s-a stins treptat, spun oamenii de la Arenă, dar și autoritățile.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

„Au venit mulți oameni, au ajutat și credincioși”, povestește Gábor, un bărbat care locuiește aici. „Acum nu ne mai bagă în seamă nimeni. Ajutorul serios a durat aproape un an”, adaugă el.

După aproape doi ani, o treime dintre oamenii cazați atunci locuiesc tot în sala de sport. 

Autoritățile spun că vor instala șapte containere de locuit săptămâna aceasta. 

Cartierul unde au ars casele

Locul în care au ars casele acestor oameni e unul dintre cartierele informale ale orașului Miercurea Ciuc. Aici locuiesc romi maghiari, majoritatea dintre ei fiind foarte săraci. 

Autoritățile le numesc „ilegale”. Terenul are acces la utilități, însă „clădirile improvizate” nu sunt racordate la acestea, se precizează într-un raport de anul trecut.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Conform Planului Urbanistic General, aprobat în 2018, terenul face parte dintr-o zonă propusă spre urbanizare, în scopul realizării unei zone verzi cu scop de agrement. Însă acolo locuiesc în continuare câteva sute de oameni. 

Tot în Miercurea Ciuc se mai găsește o altă așezare „informală”, pe strada Primăverii, la marginea orașului. Aici s-au mutat oamenii evacuați din centrul orașului la mijlocul anilor 2000. E un cartier de tip ghetou, cu barăci foarte vechi pe post de locuințe, date de primărie în urmă cu aproape 20 de ani. 

Promisiunea autorităților

A doua zi după incendiu, autoritățile locale au promis că vor căuta soluții de urgență pentru cei rămași fără casă. La primărie era o echipă nouă. Alegerile din septembrie 2020 au fost câștigate de candidatul UDMR Attila Korodi, fost deputat și fost ministru al mediului în trei guverne. Korodi l-a înlocuit pe fostul primar Ráduly Róbert Kálmán, care a avut patru mandate. 

Mai multe documente oficiale de la începutul lui 2021 precizează că oamenii sunt cazați doar temporar în sala de sport, urmând să fie mutați în locuințe modulare, adică în clasicele containere unde sunt cazați sinistrații după dezastre naturale. 

De la prefectul judeţului Harghita la şefa DSP Harghita, la primarul orașului, toți au fost de acord că oamenii trebuie mutați urgent de acolo, inclusiv din motive de sănătate publică. 

„Primăria Miercurea Ciuc va identifica, în regim de urgență, terenul necesar amplasării locuințelor modulare în care vor fi cazate persoanele sinistrate”, menționează articolul 5 din Hotărârea nr.1 din 8.01.2021 privind stabilirea unor măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de incendiul din 7 ianuarie, emisă de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Harghita. 

Urgența a rămas doar pe hârtie. 

Plan pentru mutarea în zona industrială 

Treptat, o parte dintre sinistrați au părăsit sala de sport. Unii au plecat la rude, alții au reușit să-și reconstruiască locuințele în Șumuleu. 

„Toţi cei care au rămas aici chiar că nu au nicio posibilitate de a avea vreun fel de adăpost”, declara în ianuarie anul acesta Sógor Enikő, viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, la un an după incendiu. 

Oficialul a mai spus atunci că primăria dorea relocarea temporară a celor rămași în sala de sport, 109 la data respectivă, într-un centru de criză amenajat de autoritățile locale. Deadline-ul propus: aprilie 2022. 

Pentru înființarea centrului de criză, Consiliul Local a achiziționat un teren în zona industrială a orașului, în strada Zorilor, nr. 34, unde urmau să fie amplasate 40 de containere primite de la Guvern. Terenul a fost cumpărat cu 450.000 de euro plus TVA, arată o hotărâre de CL. 

Planul a picat.

Șase companii au dat primăria în judecată

Șase companii și o persoană fizică au dat primăria în judecată în februarie anul acesta, cerând suspendarea unor hotărâri de Consiliu Local, astfel încât locuințele modulare să nu fie amplasate pe strada Zorilor, nr. 34. 

Au invocat „motive de nerespectare a dispoziţiilor legale în materie de urbanism, dispoziţii care prohibă înfiinţarea de locuinţe de orice fel în Zona Industrială”. 

Avocatul reclamanților a fost Florin Popovici, care este și asociat într-una dintre cele șase firme.

„Aici nu sunt trotuare, nu e nimic. Noi mergem cu camionul pe aici. Nu este urbanistic și legal posibil să faci locuințe într-o zonă industrială”, precizează pentru Libertatea avocatul Florin Popovici.

„Deși există un certificat de urbanism care atesta faptul că nu se pot face locuințe sociale pe str. Zorilor, s-a luat totuși această decizie”, adaugă el. 

Instanța le-a dat admis cererea, suspendând efectele HCL nr. 198/09.07.2021. „Zona în care se preconizează amplasarea acestor locuințe are caracter industrial, potrivit PUZ, nefiind posibilă amplasarea de locuințe”, se precizează în motivarea Tribunalului Harghita.

Cazul se judecă în continuare. 

Viceprimarul Sógor Enikő explică pentru Libertatea că nu ar fi construit acolo locuințe permanente, ci doar locuințe temporare pentru persoanele sinistrate. Dar că vor renunța la plan, ca să nu piardă clădirea de tot. 

„Cazul se rezolvă doar dacă renunțăm să construim centrul de criză acolo. Așa că o să schimbăm destinația imobilului. O să fie un centru pentru societatea Eco-Csík (firma de salubritate a orașului, n.r.)”, adaugă viceprimarul. 

Încă un plan eșuat

În urma eșecului de a instala containerele în zona industrială, câteva persoane au pus la dispoziția autorităților un teren privat, în apropiere de zona Primăverii, la marginea orașului, unde există case cochete, dar și un ghetou unde locuiesc romi foarte săraci. 

Au urmat mai multe petiții ca romii să nu fie mutați acolo. Viceprimarul spune că unele au fost de la „majoritari”, altele ar fi venit chiar de la romii din Primăverii. 

Noi, conducerea, trebuie să ne gândim la toată comunitatea, nu doar la romi sau la majoritari. Din acest punct de vedere, este foarte greu. 

Sógor Enikő:

Viceprimarul mai spune că înțelege solicitările unor cetățeni care nu doresc în vecinătatea lor oameni fără locuri de muncă sau cu probleme cu legea. 

S-a renunțat și la planul acela.

Nu s-a găsit teren pentru containerele de la Guvern 

De la Guvernul României ar fi trebuit să sosească maximum 40 de containere pentru persoanele care și-au pierdut casele în incendiu.

Condiția autorităților centrale era ca autoritățile locale să identifice un teren pe care acestea să fie amplasate, iar terenul trebuia să îndeplinească anumite cerințe. 

„Până în prezent, distribuirea construcţiilor ușoare către populaţia afectată presupunea identificarea de către autoritățile locale a unui loc de amplasare adecvat, respectiv a unei platforme betonate, cu posibilități de drenare a apelor pluviale și existența unei surse de energie electrică, care să ofere condiții de trai decent pe o perioadă de cel mult un an”, se arată într-un răspuns primit de la Guvern, în urma unei solicitări făcute de Libertatea. 

Sógor Enikő, viceprimarul din Miercurea Ciuc, spune că autoritățile locale nu au reușit să găsească un astfel de teren în oraș. Au vrut să le instaleze și pe un teren al Asociației Caritas, dar nici acesta nu întrunea toate condițiile. 

Guvernul nu le-a mai trimis deloc, dar spune că le poate trimite, dacă primăria găsește teren. 

Deadline: „Săptămânile următoare”

În cele din urmă, autoritățile locale au decis să instaleze 11 locuințe modulare pe terenul unde au ars casele, în Șumuleu, 33. Acestea au fost cumpărate de un ONG, Serviciul de Ajutor Maltez.

Oamenii au cerut de la început asta, spune viceprimarul, însă autoritățile au ezitat din cauza problemei de legalitate. Terenurile nu aparțin municipiului, iar proprietarii privați nu l-au revendicat. 

Săptămâna aceasta se vor instala primele șapte locuințe modulare, adaugă viceprimarul. Iar până pe 15 octombrie vor fi instalate și restul. 

Primăria va achiziționa containere sanitare, cu dușuri și WC-uri, precum și containere pentru asistență socială, unde vor veni zilnic asistenți sociali care să-i ajute pe oamenii din comunitate, adaugă viceprimarul. Licitația pentru acestea e în desfășurare. 

„Din cauza unor inadvertențe procedurale, procedura de achiziție pornită în luna iulie vizând construcțiile modulare sanitar-sociale trebuie repetată și este în curs de desfășurare”, arată un răspuns trimis de Primăria Miercurea Ciuc la solicitarea Libertatea. 

Containerele, „cele mai proaste locuințe din lume”

Arhitectul Cătălin Berescu, trezorier în cadrul Ordinului Arhitecților din România filiala București, care a conceput și planuri pentru cartiere de locuințe sociale în România, spune însă despre containerele modulare că sunt „cele mai proaste locuințe din lume”, deși sunt populare în rândul autorităților din România și nu numai. 

„Locuințele modulare sunt o eroare arhitecturală, tehnologică, tehnică, a locuirii”, precizează el într-o discuție cu Libertatea.  

Soluțiile cu containere sunt bune pe perioade de câteva săptămâni, post-calamități, dar ele nu ating niciodată un standard de locuire decent, explică specialistul.

Poți să faci o casă din orice, dacă ai fonduri nelimitate și timp. Însă ține mai degrabă de excepție să transformi o casă minimală într-o casă de locuit, pentru că implică resurse și creativitate, adaugă Berescu. 

Locuirea este mai mult decât locuința propriu-zisă. Implică acces la utilități, la școală, la transport, explică arhitectul. În România, containerele sunt trântite în locuri unde există, în cel mai bun caz, echipament minimal. 

Soluția ar fi construirea unor locuințe sociale, adaugă el. 

Viitorul comunității rome din Șumuleu

Prin hotărârea nr. 247 din 8 august, Consiliul Local al municipiului Miercurea Ciuc a adoptat un plan de măsuri pentru comunitatea din Șumuleu, 33. Autoritățile vor să îi ajute pe oameni să se „integreze”, să își găsească locuri de muncă, să asigure asistență medicală și socială. Pe termen lung, scopul e ca „așezarea informală” să dispară. 

În termen de 15 ani, municipalitatea vrea ca locuințele din Șumuleu 33 să fie demolate, iar zona să fie regenerată. 

Autoritățile vor oferi „mediere” ca locuitorii să își găsească locuințe „în afară așezământului”. 

Consiliul Local încearcă să găsească teren pentru construcția de locuințe sociale. „Am depus cereri pentru terenul de a construi locuințe sociale de trei ori pe parcursul acestei perioade. Vrem să construim locuințe sociale”, spune Sógor Enikő, viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc. 

Lipsa de terenuri disponibile în oraș e o problemă, adaugă ea. „Miercurea Ciuc e un oraș mic. Nu sunt terenuri”.

Între timp, oamenii din sala de sport continuă să trăiască într-o combinație de anticipație perpetuă combinată cu scepticism.

„S-a promis în fiecare lună că vine baraca”, rezumă situația un locuitor de la Arenă. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro