ComenteazăOrganizația Mondială a Sănătății (WHO) caracterizează sindromul burnout drept ”o stare de epuizare vitală”. Într-o altă lucrare a Organizației Mondiale a Sănătății, care urmează să fie publicat în acest an, sindromul burnout este considerat ”nu un eveniment singular, ci un proces în care stresul și anxietățile de zi cu zi subminează gradual sănătatea mentală și fizică”.
Principalele simptome pentru sindromul burnout:
- Epuizare, lipsă de energie, somn perturbat și, uneori, simptome similare unei gripe.
- Iritare, frustrare și momente de autocritică.
- Supermarketurile și mall-urile ajung să fie copleșitoare, luminile par prea puternice, iar zgomotul prea mare.
- Activitățile care erau simțite ca fiind plăcute ajung să nu mai încânte.
În Marea Britanie, 526.000 de angajați au suferit, în 2016-2017, de stres legat de locul de muncă, depresie și anxietate, potrivit statisticilor citate de The Guardian. De asemenea, 12,5 milioane de zile de muncă s-au pierdut în perioada respectivă din această cauză.
Stres la locul de muncă
Deși se manifestă la nivel mental, este considerată de către psihiatri drept o formă de stres cronic la locul de muncă, după cum spune Kate Lovett, psihiatru și decanul Royal College of Psychiatrists.
Psihologul Rachel Andrew spune: ”La modul extrem, există oameni care se închid cu totul și ajung la spital la analize; la celălalt capăt sunt cei care dau semne de anxietate, dispoziție proastă și sentimente de detașare din viața de zi cu zi”.
Aceasta susține că sindromul burnout este un mod apărare a organismului în fața unor presiuni intolerabile și a stresului.
Se instalează ușor
Brian Rock, psihanalist, psiholog și director de educație la Tavistock and Portman NHS Foundation Trust, descrie exact cum se instalează burnout: ”Pic cu pic, cu pic”. Acesta spune că angajații ajung să lucreze tot mai mult la muncă, preiau sarcini de lucru în weekend și sunt mai puțin înclinați să se joace cu copiii. De asemenea, ajung să se simtă izolați și iritați.
Chiar dacă ajungi să ai timp liber, acest lucru nu contează. Un pacient notează că a ajuns să ia în greutate sau să își scrâșnească dinții.
Simptom al unei organizații haotice
Brian Rock spune că sindromul burnout nu trebuie văzut ca fiind ceva individual, ci drept un simptom al unei organizații aflate în cădere.
Anumiți factori pot proteja angajații de burnout, și anume un sens al existenței unui scop comun și un stil de management echilibrat, care să ofere oamenilor autonomie. Fără acestea, o organizație este vulnerabilă la apariția sindromului burnout printre angajați.
Tocmai din această cauză, revista We Are HR are o serie de sfaturi pentru angajatori, între care cel mai important este ca sarcinile de muncă să fie realizate în cele 8 ore de lucru din timpul unei zile, fără altceva suplimentar.
”Ar trebui să fim un pic mai atenți la angajații noștri. Pentru că burnout-ul e un pericol iminent pentru profesioniștii de azi. Să-i încurajăm să-și rezolve task-urile în timpul celor 8 ore de program. Să ne asigurăm că nu sunt copleșiți de responsabilități și, dacă observăm că sunt, să găsim împreună cu ei soluții pentru a-i degreva. Să înțelegem când un deadline e depășit, să încercăm să aflăm ce a dus la asta și cum putem eficientiza lucrurile pe viitor. Să le arătăm că ne pasă. Că vrem în echipă superoameni, nu supereroi. Pentru că, chiar dacă efectele supraîncărcării nu se văd imediat, pe termen lung sunt maxim de nocive pentru o echipă și, mai departe, pentru o companie”, potrivit We Are HR.
Amenzi pentru patronii care își slugăresc angajații
Deputatul independent Adrian Dohotaru a realizat un proiect de lege prin care propune amendă până la 3.000 de lei pentru fiecare persoană care face muncă suplimentară. Potrivit inițiatorului, peste 35% dintre angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană.
Mai multe despre piața muncii puteți afla pe site-ul We Are HR.
Citește și:
JURNAL DE FRONT DIN AFGANISTAN. Ziua 8: Alexandru și Deniz, o poveste de dragoste cu reguli de război – VIDEO