Potrivit unui comunicat al administrației prezidențiale de la Ankara, Erdogan a făcut aceste comentarii într-un apel telefonic avut cu premierul olandez Mark Rutte, pe fondul îndoielilor că Ankara își va ridica opoziția față de aderarea Suediei la NATO la timp pentru summitul de la Vilnius din 11-12 iulie.

Turcia a spus în repetate rânduri că Suedia trebuie să ia mai multe măsuri împotriva susținătorilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și a membrilor unei rețele pe care Ankara o consideră răspunzătoare pentru o tentativă de lovitură de stat din 2016. Turcia le desemnează pe ambele organizații teroriste.

„Președintele Erdogan a spus că Suedia a făcut pași în direcția corectă, făcând modificări în legislația antiterorism”, se arată în declarația administrației prezidențiale. „Dar susținătorii PKK, ai organizației teroriste, continuă să organizeze în mod liber demonstrații de lăudare a terorismului, ceea ce anulează demersurile întreprinse”.

În ultimele luni, protestatarii din Stockholm au fluturat steaguri care arată sprijinul pentru PKK, care este, de asemenea, considerat un grup terorist de aliații occidentali ai Turciei, inclusiv Suedia și UE.

Suedia spune că și-a îndeplinit partea dintr-un acord încheiat cu Turcia la Madrid anul trecut, menit să abordeze preocupările de securitate ale Ankarei, inclusiv o nouă lege antiterorism.

Eforturile Suediei de aderare la NATO au fost încurcate și de arderea unui Coran, cartea sfântă în islam, într-un protest autorizat care a avut loc la finalul lunii iunie în Stockholm.

Cel care a solicitat permisiunea poliţiei, un irakian, a rupt în bucăţi şi a ars un exemplar din Coran. Înainte de asta, şi-a şters încălţămintea cu file rupte din cartea sfântă a islamului şi a pus între coperte carne de porc, în timp ce un alt protestatar vorbea la megafon.

Atunci, Erdogan a afirmat că autorităţile suedeze poartă întreaga răspundere pentru incident. „Cei care comit această crimă, precum şi cei care o permit sub acoperirea libertăţii de opinie, cei care tolerează acest act nedemn nu îşi vor putea realiza ambiţiile”, a mai declarat Erdogan.

Suedia și Finlanda au solicitat să adere la NATO anul trecut, renunțând la politicile de nealiniere militară după invadarea Ucrainei de către Rusia. Dacă Finlanda a devenit deja al 31-lea membru al alianței militare, solicitarea Suediei nu a fost încă aprobată de Turcia și Ungaria.

 
 

Urmărește-ne pe Google News