Erdogan ar putea rămâne la putere până în 2029. Proiectul este dezbătut în Parlament, în timp ce oamenii protestează

Poliția turcă a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe cei sute de protestatari adunați în fața Parlamentului. Oamenii au vrut să-și arate nemulțumirea față de un proiect de revizuire a Constituției, care are care scop consolidarea prerogativelor preşedintelui turc.

Parlamentarii încep astăzi să dezbată acest proiect, care a a fost adoptat la finalul anului trecut într-o comisie parlamentară.

Acest proiect prevede transferul puterii executive de la premier la preşedinte şi ar putea să-i permită lui Erdogan, ales şef al statului în 2014, după trei mandate la conducerea Guvernului (2003-2014), să rămână la putere până în 2029.

Introducerea unui sistem prezidenţial ar fi o premieră în Republica turcă, condusă după o Constituţie care datează de la lovitura de stat din 1980, notează AFP.

Textul adoptat de o comisie parlamentară cu un pic înainte de Anul Nou urmează să fie dezbătut în două etape de către Adunarea Generală a Parlamentului, în cadrul unei proceduri care urmează să dureze 13 până la 15 zile, potrivit agenţiei de presă proguvernamentale Anadolu.

Ideea unei consolidări a prerogativelor lui Erdogan îi îngrijorează pe opozanţii săi, care îl acuză de o derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie şi epurările care au urmat.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Cu toate acestea, membrii majorităţii afirmă că un asemenea sistem este necesar pentru a asigura stabilitatea la vârful statului şi că el ar permite alinierea la sisteme în vigoare în Franţa şi în Statele Unite.

Ce ar urma în Turcia, dacă proiectul este adoptat

În cazul în care revizuirea este validată, preşedintele nu va mai fi nevoit să-şi rupă legăturile cu partidul politic după ce este ales, va numi şi va revoca miniştri, va avea unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi va putea să emită decrete.

Ea prevede, de asemenea, creşterea de la 550 la 600 a numărului de mandate în Parlament şi o scădere a vârstei eligibilităţii de la 25 la 18 ani.

Propunerea este necesar să fie susţinută de cel puţin 330 din cei 550 de deputaţi pentru a putea să fie supusă unui referendum. Partidul la putere, AKP, şi formaţiunea naţionalistă de dreapta MHP, care susţine textul, deţin împreună 355 de mandate în hemiciclu.

Referendumul urmează să se ţină ulterior, la 60 de zile după votul Parlamentului, adică în martie sau la începutul lui aprilie.

Opoziția îl acuză pe Erdogan că profită de starea de urgență

Reforma constituţională provoacă o respingere puternică în rândul partidelor de opoziţie prokurdă HDP şi social-democrat CHP, care-l acuză pe Erdogan că profită de starea de urgenţă în vigoare pentru a prezidenţializa sistemul.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Această reformă va conferi ”Palatului” puterile retrase sultanului otoman în urmă cu un secol, apreciază Bülent Tezcan, un deputat şi vicepreşedinte al CHP.

”Asta ar însemna disoluţia a tot ceea ce a realizat republica noastră”, a declarat el, adăugând că acest proiect de reformă constituţională deschide calea ”dictaturii unui singur om”.

Proiectul de revizuire a Constituţiei prevede organizarea simultană, în noiembrie 2019, a alegerilor legislative şi prezidenţiale. Şeful statului va fi ales pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o dată. Astfel, în cazul în care numărul de mandate este reaşezat începând din 2019, Recep Tayyip Erdogan ar putea să rămână la putere până în 2029.

Urmărește-ne pe Google News