ComenteazăMunca în adâncuri implică multe riscuri. Este un mediu neprietenos, întunecat şi friguros. Asta nu-i împiedică însă pe scafandrii din detaşamentul special de salvatori ISU să-l înfrunte zilnic, pentru a salva vieţi omeneşti. Eroii noştri vorbesc cu mândrie despre cazurile pe care le-au rezolvat.
Spun că au o satisfacţie uriaşă când totul se termină cu bine, iar oamenii îi strâng în braţe, mulţumindu- le că le-au salvat tatăl, fiica, nepotul. Însă când scot din adâncuri trupuri fără viaţă, li se frânge inima de durere.
Marian Mitrea a făcut armata la pompieri şi a rămas acolo după terminarea stagiului. Are 42 de ani şi, cu toate că practică această meserie de mai bine de 20 de ani, îl încearcă teama de fiecare dată când coboară în adâncuri. Această frică e întrecută numai de speranţa că intervenţia lui poate salva o viaţă.
“Apa e un real pericol, nu ştii cu ce te poţi întâlni în adânc, la 4-5 m. Nu ai vizibilitate, mergi pe pipăite. Ne ţinem unul de altul, iar atunci când găsim victima, avem semnele noastre, strângeri de mână care pot să însemne: «l-am găsit», «e bine», «totul este în regulă»”, ne-a mărturisit Marian.
Unele cazuri îi marchează
Bărbatul ne-a povestit despre un caz care l-a marcat. “În timp ce noi scoteam la suprafaţă o victimă înecată, de numai 14 ani, în toată nebunia aceea, fratele puştiului s-a aruncat de pe pod. A trebuit să dăm drumul victimei şi să-l salvăm pe el. A fost dureros, l-am găsit, l-am resuscitat şi l-am salvat, apoi ne-am dus să recuperăm victima. De atunci, pentru a nu se mai crea un impact emoţional puternic, copiii îi scoatem în saci. Sunt clipe sfâşietoare când auzi plânsetele părinţilor. Te simţi vinovat că nu ai reuşit să faci mai mult”.
Ionuţ Gheban, colegul său mai tânăr, de 29 de ani, e proaspăt intrat în branşă. Povesteşte că se simte ca un înger păzitor atunci când are posibilitatea să salveze un suflet: “Nu am avut multe intervenţii, însă lucrez cu cei mai buni şi am fost chemaţi până şi la inundaţii să dăm o mână de ajutor unor oameni aflaţi în suferinţă. Intervenim în orice moment, nu contează că nu suntem în timpul programului. Ţin minte că am dat o mână de ajutor la un incendiu, mi-am dat jos hainele de pe mine, am spart geamul şi am intrat să salvez nişte copii”.
Al treilea salvator din echipă, Ionuţ Dragu (28 de ani), e la fel de implicat sufleteşte în meseria pe care o face: “Misiunile sunt dificile şi un scafandru bun nu are voie să greşească. Personal, am fost peste tot, ştiu lacurile ca pe propriul buzunar. Am visat de mic să fiu un luptător care salvează vieţi”.