Ajuns la vârsta de 34 de ani, Ionel Brătianu nu a aflat niciodată cine a fost tatăl său, iar mama şi-o cunoaşte doar din fotografii. A fost abandonat de mic, iar în urmă cu 20 de ani dormea pe străzi, învelit cu cartoane, însă nici o clipă nu vorbeşte urât despre cea care i-a dat viaţă.
“Mama era studentă la Medicină când a rămas însărcinată. Pe atunci, era mare ruşine şi risca să fie dată afară din şcoală. M-a născut pe ascuns şi m-a lăsat în grija bunicilor, iar aceştia m-au dus la orfelinatul din Bârlad, pentru că nu puteau să mă crească”, povesteşte Ionel Brătianu.
“S-a sinucis când eu aveam şapte ani. În acelaşi an, o familie de medici m-a luat în grijă, vrând să mă adopte. Din păcate, se certau des şi se loveau, aşa că am fugit pe străzi”, povesteşte cu amărăciune bărbatul, care trăieşte acum pentru a salva copii aflaţi în aceeaşi situaţie.
A terminat două facultăţi
Brătianu este astăzi licenţiat în Drept şi Psihologie, expert în Psihologie Judiciară, are trei masterate şi e pe cale să-şi ia doctoratul tot în Psihologie. În plus, este chiar directorul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă a Copiilor Abuzaţi şi Neglijaţi din Bârlad, cel în care a copilărit. În toată cariera sa, a consiliat peste 500 de copii traumatizaţi, iar pe 200 dintre ei i-a salvat din familii abuzive.
“E adevărat că am fost ameninţat de părinţi, dar le înţeleg furia. Din păcate, pentru ei, copiii sunt doar o sursă de venit. Şi ei, la rândul lor, au fost nişte copii chinuiţi, astfel justificându- se comportamentul agresiv pentru propriii copii”, explică Ionel. Cunoaşte povestea fiecărui copil din centrul pe care îl conduce şi îi iubeşte pe toţi la fel de mult, însă unele poveşti l-au cutremurat chiar şi pe el.
“Cazul care m-a impresionat cel mai mult şi mi-a marcat activitatea este cel al unor copii din Floreşti de acum cinci ani. Atunci, un minor a ajuns la spital după ce tatăl a încercat să-i smulgă limba cu un cleşte. Ulterior, el şi frăţiorii săi mi-au povestit coşmarul în care trăia: uneori, tatăl îi punea să mănânce din troaca porcilor, în timp ce el stătea la masă şi mânca pâine cu salam. Micuţilor li se părea asta o adevărată delicatesă de care nu aveau parte niciodată”, îşi aminteşte Brătianu.
Pe lângă micuţii care îl privesc cu dragoste şi pentru care face eforturi să le poată oferi mese îmbelşugate, hăinuţe şi să le poată serba zilele de naştere, directorul este foarte apreciat şi de colegii săi.
“E un bun profesionist, implicat total în misiunea sa de salvare a copiilor neglijaţi. Are mai multe studii publicate în reviste de specialitate. Lucrează bine în echipă, este un bun coordonator şi de fiecare dată când găseşte un caz, vine şi cu soluţii. Este un exemplu pentru toţi cei care lucrează în domeniul asistenţei sociale”, ne-a declarat Roxana Hriscu (foto), director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Vaslui.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro