Erupţiile vulcanice au provocat migraţia popoarelor

Iarna vulcanică l-a afectat şi pe Ramses III

Ramses al III-lea (1220-1150 î.Hr.) a venit pe tronul Egiptului într-un moment tulbure şi violent. În acea perioadă a avut loc erupţia vulcanului islandez Helka, urmată de o perioadă de răcire a climei, o iarnă vulcanică de mai mulţi ani, cu efecte dezastruoase pentru agricultura regatului egiptean. Nu întâmplător, tot atunci au avut loc marea invazie a popoarelor pe teritoriul Greciei de astăzi, distrugerea civilizaţiei miceniene, războaiele troiene, migraţia popoarelor mării către Egipt şi prăbuşirea Imperiul Hittit.

Krakatau i-a împins pe slavi şi pe turci către Balcani

Izvoare japoneze descriu o erupţie colosală a vulcanului Krakatau, în sud-estul Asiei, pe la sfârşitul perioadei antice. Se estimează că a fost o explozie care a echivalat cu 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.

Efectul: răcirea climei în Asia şi marea migraţie a popoarelor dinspre est şi nord-est către vest şi sud-vest, adică spre Imperiul Roman, între secolele III şi IX d.Hr. Aşa au ajuns în Balcani slavii şi turcii. Migraţia a fost de fapt efectul foametei.

O erupţie vulcanică a făcut din România «grânarul Europei»

În 1783 a avut loc cea mai puternică erupţie vulcanică din timpurile moderne. Vulcanul islandez Laki a aruncat în atmosferă cantităţi uriaşe de cenuşă, acid şi dioxid de carbon. Gazele şi foametea ce a urmat au ucis în Europa câteva zeci de mii de persoane. Aceste fenomene au avut o consecinţă importantă asupra izbucnirii Revoluţiei Franceze în 1789. În aceste condiţii, ţările Române, neafectate de schimbările climaterice şi scăpate de monopolul turcesc asupra comerţului, în urma Tratatului de la Adrianopol (1829), au exportat spre Occident cantităţi mari de cereale şi au devenit “grânarul Europei”.

Recomandări

Inspectorul ANAF prins când lua mită în toaleta unui hotel a scăpat de închisoare cu executare. Judecătorii au considerat că șpaga a fost mică

Efectele banilor intraţi de pe urma exporturilor de cereale au fost Unirea de la 1859, Independenţa de la 1877 şi modernizarea rapidă a României. Mai pe româneşte, vulcanii au fost pentru unii ciumă, pentru alţii mumă… “Statutul de grânar al Europei a fost menţinut până în 1916, când blocada germană din Primul Război Mondial a oprit circulaţia vaselor comerciale româneşti spre Anglia şi Franţa. Aceste două state s-au reorientat imediat spre piaţa de cereale sud-americană. După război, România a încercat să reia legăturile comerciale occidentale, dar a găsit piaţa de grâne deja ocupată”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.

80.000 de europeni au murit de foame

În 1815 a erupt vulcanul Tambora din Indonezia. Acesta a trimis în atmosfera 100 km3 de cenuşă şi rocă. 1816 a fost cunoscut în Europa ca anul fără vară, clima fiind deosebit de rece. În iunie a nins frecvent, iar producţia agricolă s-a prăbuşit. Se estimează că din cauza vulcanului indonezian au murit de foame în Europa peste 80.000 de persoane.

Citeşte şi: Megahaos! Vulcanul din Islanda continuă să erupă

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE