De trei ani, Ana Maria B. aştepta ca poliţia să-i soluţioneze plângerile depuse împotriva fostului soţ, pentru violenţă în familie. Ştia că dosarul e la Poliția Municipiului Bistrița, dar într-o zi, prin octombrie 2019, un comisar-şef a sunat-o şi a chemat-o la Inspectoratul Judeţean, dându-i de înţeles că el se ocupă acum de caz.

I-a cerut să plătească expertiza din dosar

Peste o lună, acelaşi comisar-şef i-a cerut femeii să se vadă cu el, ca să discute „probleme legate de dosar”. S-au întâlnit pe holul spitalului unde Ana Maria lucra, iar poliţistul a anunţat-o că, „pentru soluționarea rapidă a dosarului, ar trebui ca fostului soț să i se facă o expertiză medico-legală psihiatrică”. Expertiza costa vreo 2.700 de lei şi „nici Parchetul, nici Poliția nu au fonduri”, i-a explicat poliţistul femeii, propunându-i să dea ea banii, prin el. Era o înșelătorie.

Legea prevede că doar statul e cel care plăteşte efectuarea expertizelor dispuse într-un dosar. În plus, subliniază judecătorii, în motivarea decizie prin care poliţistul a fost condamnat, şi dacă, prin absurd, cineva s-ar oferi să achite o expertiză, banii ar trebui viraţi direct în contul celor de la medicină legală, şi nu în buzunarul organului de urmărire penală.

Mai mult, subliniază instanţa, o expertiză medico-legală psihiatrică costă maximum 180 de lei. Neştiind aceste lucruri, Ana Maria a mers pe încredere cu poliţistul şi a fost de acord să-i dea banii ceruţi, nebănuind că e victima unei escrocherii.

A doua victimă: „Mi-a spus că banii trebuie dați repede”

Pe 9 decembrie 2019, poliţistul a mers acasă la Ana Maria B., iar ea i-a înmânat 2.780 de lei. Ca să elimine orice suspiciune, bărbatul a întocmit şi un proces verbal de predare-primire, un act de mână, pe care el l-a semnat în calitate de „organ de cercetare penală”, iar femeia – în calitate de „parte vătămată”.

Acest proces verbal avea să rămână încuiat, jumătate de an, în fişetul din biroul poliţistului, aflat în sediul IPJ Bistrița-Năsăud.

Tot la finalul anului 2019, acelaşi poliţist i-a propus şi fostului soţ al Anei Maria B. să plătească o expertiză psihiatrică. Lui i-a cerut doar 1.950 de lei, bani pe care i-a şi primit după ce „mi-a spus că trebuie dați repede, deoarece în februarie 2020 la IML București va fi aglomerat”, a declarat bărbatul.

Trecuseră sărbătorile de iarnă, iar Ana Maria nu mai avea veşti de la poliţist. Femeia s-a decis să afle de la superiorii lui care mai e soarta plângerilor ei. Pe 3 martie 2020 a mers în audienţă la un adjunct al șefului IPJ Bistrița-Năsăud, căruia i s-a plâns că are un dosar nesoluţionat de trei ani.

Şeful IPJ Bistrița-Năsăud: „S-au făcut verificări”

Tot la începutul lunii martie 2020, „după câteva zile, martora a mers în audiență și la șeful IPJ Bistrița-Năsăud, comisar-șef Lupşa Mihai Ovidiu, context în care i-a expus și aspectul legat de plata expertizei medico-legale psihiatrice”, se precizează în rechizitoriul DNA.

Şeful IPJ Bistrița-Năsăud a fost audiat ca martor la DNA şi a confirmat că femeia „i-a spus că inculpatul i-a cerut să achite contravaloarea unei expertize medico-legale psihiatrice ce urma să fie efectuată asupra fostului soț”, precizează procurorii.

Legea privind Statutul poliţiştilor prevede că „şeful unităţii care, pe orice cale, a luat cunoștință de săvârșirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare poate dispune cercetarea prealabilă”.

Libertatea i-a solicitat șeful IPJ Bistrița-Năsăud să precizeze dacă, imediat după ce a aflat de fapta subalternului său, a dispus cercetarea prealabilă a acestuia sau dacă, identificând că s-a comis un abuz în serviciu, a sesizat procurorii anticorupţie.

După două săptămâni, cms. șef Ovidiu Lupşa ne-a comunicat, prin biroul de presă, că „toate aspectele sesizate de persoana la care faceţi referire (Ana Maria B. – n.r.) au făcut obiectul unor verificări, iar rezultatul acestora a fost trimis instituţiei competente, pentru a fi dispuse măsurile legale”.

Singurul efect: poliţistul a returnat banii

Dar, potrivit rechizitoriului DNA, după ce poliţistul corupt a fost reclamat, un singur lucru s-a întâmplat: „în perioada imediat următoare datei la care martora (Ana Maria B. – n.r.) a fost în audiență la șeful IPJ Bistrița-Năsăud, inculpatul a mers la locul de muncă al martorei, ocazie cu care i-a restituit suma de 2.780 de lei”.

Mai târziu, Ana Maria B. a relatat la DNA şi acest episod: poliţistul a venit la spital şi „deși am fost reticentă, am intrat în mașina lui. El mi-a reproșat că i-am făcut numai probleme și că vrea să termine cu această situație. Eu i-am replicat că, din punctul meu de vedere, nu i-am făcut nicio problemă, ci el a fost cel care mi-a propus să plătesc eu expertiza, iar în timp ce discutam, mi-a restituit banii”.

Codul Penal prevede că „funcționarul public care, luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

În dosarul deschis pe numele poliţistului corupt, „nu a fost dispusă nicio soluție de clasare sau disjungere care să privească infracțiunea de omisiunea sesizării”, a precizat DNA, la cererea Libertatea.

Poliţistul reclamat, fost lider de sindicat

Poliţistul reclamat şefului IPJ Bistrița-Năsăud nu era vreun agent abia angajat, din sursă externă. Adrian Crăciunescu avea 42 de ani, absolvise Academia de Poliţie şi era comisar-şef, la fel de înalt în grad ca şi şeful IPJ Bistrița-Năsăud.

Crăciunescu a debutat la Poliţia Transporturi, a fost lider de sindicat şi secretar general la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Poliţie PRO LEX, a condus Biroul Tehnic Auto din IPJ Bistrița-Năsăud, iar din 2017 lucra la poliţia judiciară, în cadrul Serviciului de Ordine Publică. În 2019, anul în care cerea bani pentru expertize, Crăciunescu a coordonat pregătirea poliţiştilor de proximitate, chiar printr-o dispoziţie a șefului IPJ.

În declaraţia sa de avere din 2017, cms. şef Adrian Crăciunescu scria că a câştigat 15.400 de lei la pariuri sportive, iar în 2020, când a fost arestat, el era asociat la o firmă condusă de soţia sa.

Conform dosarului de personal, în cei 20 de ani de carieră, Crăciunescu a fost cercetat prealabil de 13 ori. Cinci dintre cercetări au fost clasate, două s-au finalizat cu câte o atenționare, cinci – cu aplicarea unor sancțiuni disciplinare, iar una figura încă în lucru în 2021, când cei de la anticorupţie au cerut datele de la poliţie.

În 2010 şi 2016, cms. şef Adrian Crăciunescu a primit câte o mustrare scrisă, iar în 2017 – reducerea salariului de bază 1-3 luni cu 5-10%.

Pe 10 martie 2020, adică în perioada în care Ana Maria B. a fost în audienţă la şeful IPJ Bistrița-Năsăud, Crăciunescu a primit ca sancţiune disciplinară o „mustrare scrisă”. Iar pe 27 aprilie 2020, s-a decis „reducerea salariului lui de bază 1-3 luni cu 5-10%”.

Fostul soț își cerea banii înapoi

Tot în aprilie 2020, Crăciunescu primea mesaje de la fostul soţ al Anei Maria, care-şi cerea banii înapoi, disperat că nu mai poate plăti chiria. Conversaţia de pe WhatsApp dintre el şi poliţist a devenit probă în dosarul DNA:

06.04.2020, 17.42 – B. Ovidiu: Vă rog Spuneți-mi ce mai știți de bani aia???

07.04.2020, 21.34 – Crăciunescu: Sunt pe teren nonstop.

08.04.2020, 17.27 – Crăciunescu: Sunt în Beclean în gara, dau amenzi la țiganii din Reteag, toți infectații.

O lună mai târziu, bărbatul îi scria poliţistului: „Dacă nu plătesc azi, îmi scoate lucrurile afară…!!! Vă rog să mă sunați…!!!”, „Eu sunt în preajma poliţiei… !… Aștept să mă sunați!! Am dormit pe unde am putut…!!”, „Fără cei 950 lei eu nu mă pot descurca, și copilul mă tot suna…!!!”.

După lungi insistenţe, Crăciunescu i-a înapoiat banii, în două tranşe. Audiat ca martor, bărbatul le-a declarat anchetatorilor că, într-o zi, poliţistul i-a mărturisit că nici el nu mai vrea să aibă de-a face cu Ana Maria B., „deoarece i-a făcut și lui reclamație și are pile foarte mari”.

„Reclamaţia” femeii nu l-a speriat însă pe poliţistul corupt.

În mai 2020, el a reînceput să le ceară bani oamenilor din dosarele pe care le avea în lucru, iar „menţinerea conduitei infracționale a fost încurajată și de lipsa unor acțiuni ferme din partea superiorilor, care au creat convingerea inculpatului că nu i se poate întâmpla nimic semnificativ”, subliniază Curtea de Apel Cluj, în motivarea deciziei de condamnare a poliţistului.

În episodul doi: Cum l-a denunțat pe poliţistul corupt o femeie de la ţară 

 
 

Urmărește-ne pe Google News