ComenteazăPotrivit acestuia, faptul că s-au imunizat cei care oricum aveau de gând să o facă nu poate fi asumat ca un succes. Mai mult, autoritățile ar trebui să regândească strategia de informare, având în vedere dezinteresul populației pentru vaccinare în ultima perioadă.
„În prima etapă nici nu știu dacă era nevoie de o campanie atât de intensă de informare, era un procent de populație care în mod natural s-ar fi vaccinat. Cred că tocmai acum, când au rămas cei împotriva vaccinării și cei indeciși, era nevoie de o campanie de informare care să înlăture aceste temeri”, a spus Radu Țincu.
El a explicat care au fost problemele de comunicare și de ce nu au putut fi convinși cei care nu au dorit să se imunizeze sau cei care nu erau încă hotărâți.
„Cea mai mare parte a campaniei s-a bazat pe informații emoționale, dar mulți oameni nu aveau probleme emoționale de rezolvat, ci anumite nelămuriri informale. Așadar, campania trebuia să cuprindă informații științifice, dincolo de beneficiile de zi de zi”, a mai afirmat acesta.
„Informarea ar fi trebuit făcută de autoritățile locale”
Pe de altă parte, campania trebuia transferată la autoritățile locale, mai crede Țincu.
„Era clar că primarul dintr-o comună împreună cu medicul vor avea un impact mai mare la oameni decât premierul sau orice medic de la București. Era nevoie de apropierea dintre autoritățile locale și cetățeni”, a mai afirmat el.
Și mesajul a fost unul trunchiat, fiind prea general și neadaptat: „Nu toți 20 milioane de oameni îl percep la fel, de aia transferul la autoritățile locale ar fi permis individualizarea mesajului în funcție de particularitățile zonei”. Și, nu în ultimul rând, nu a fost nici campanie de informare particularizată pentru vaccinarea adolescenților între 12 și 15 ani, a mai remarcat medicul.
În consecință, campania poate fi socotită „un eșec” dacă „nu atingem pragul de 10 milioane de persoane vaccinate în toamnă”.