„Au fost niște subiecte accesibile, la nivel mediu. Pentru a lua măcar nota 6 elevii trebuiau să facă de la subiectul I toate cerințele. La subiectul II totul până la argumentare, acolo a fost puțin mai greu. De asemenea, puteau să scrie și la subiectul III la eseu, nu aveau cum să nu scrie câteva detalii și la Constituții”, a declarat Nicolae Negrea, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” Motru pentru ziarul Libertatea.

El a explicat că subiectele din aceast an au fost studiate la clasă, pe parcursul primului semestru.

„Există o concordanță între subiectele date și ceea ce s-a predat fizic între profesor și elev. Modele de subiecte au cuprins materia respectivă și cred că elevii au avut timp suficient să se pregătească”, a continuat acesta.

La primul subiect elevii au avut un text despre alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea de la 1859, iar majoritatea cerințelor erau pe text.

Rezolvarea subiectelor la istorie

Subiectul I

1. Anglia.

2. „Deputații doreau de asemenea să abordeze fără întârziere
și alte chestiuni presante. În Molodova, ei s-au avântatîntr-o dezbatere vie în
legătură cu organizareapolitică și economic viitoare a țării”.

3. C.A. Rosetti, Dumitru Brătianu

4. Sursa:B

5. Cauză:„Alcătuiau unul și același popor,cu origine, limbă
și religie , tradiții și cultură commune, că erau despărțiți doar prin granițe
politice pe care nu ei le fixaseră”

Efect:„De aceea, conducătorii românilor au decis că primul
pas trebuie făcut prin unirea celor două țări din afara arcului Carpaților.”

6. Aici elevii trebuiau să prezinte alte două fapte istorice care au contribuit la formarea statului român desfășurate în primele șase decenii ale secolului XIX: Mișcarea revoluționară a lui Tudor Vladimirescu din 1821 și Constituția Cărvunarilor. De asemenea putaeu alege orice alt proiect politic din secolul XIX.

„Exercițiul 6 de la subiectul I a fost puțin mai dificil pentru că trebuiau să stabilească o legătură direct cu formarea statului român modern. Trebuiau să ia unirea din 1859 sau proiectul Act de Unire și Independență a lui Ion Câmpineanu,” a mai spus profesorul de Istorie.

7. O caracteristică a Constituției din 1866: Este prima
Constituție internă românească. A fost elaborată după Constituția belgiană din
1831. Se instituia principiul separației puterilor în stat. (Oricare dintre
aceste variante este corectă, elevii trebuiau să numească doar una)

Subiectul II

  1. Iancu de Hunedoara
  2. Secolul XV
  3. Domnul Țării Românești: Vlad Țepeș. „În 1462 refuză să mai plătească tribute Imperiului Otoman”.
  4. „ În 1442, voievodul înfrânge încercarea turcilor de a intra în Transilvania și obține o mare victorie ascupra lor pe cursul superior al Ialomiței. Între noiembrie 1443 și ianuarie 144 întreprinde o lungă campaniecontra otomanilor în Peninsula Balcanică.”
  5. „Cea mai strălucită victorie obținută de Iancu de Hunedoara rămâne aceea de la Belgrad din 22 iulie 1456, victorie care, la trei ani după căderea Constantinopolului, va opri pentru 70 de ani înaintarea turcească spre centrul Europei.
  6. La acest subiect elevii trebuiau să facă o scurtă prezentare despre instituțiile central din spațiul românesc: Domnia (atribuții domnitor, modul în care era succesiunea la tron), Biserica și care era legătura cu domnia sau Armata.

Subiectul III

La subiectul trei elevii au avut de făcut un eseu despre drumul Constituțiilor din România. Trebuiau să prezinte câteva caracteristici ale Constituției democratice de la 1923.

De asemenea trebuiau să descrie contextul în care a fost adoptată Constituția autoritară de la 1938 (în timpul domniei lui Carol II-lea), după care vorbeau de Constituțiile adoptate în timpul regimului comunist din România. În încheiere elevii trebuiau să scrie și despre revenirea la democrație și anume Constituția din 1991.

Potrivit edu.ro, rezolvarea şi baremul pentru subiectele de azi pot fi găsite pe site începând cu ora 15.00. Elevii vor vedea atunci dacă au răspuns corespunzător cerinţelor.

Vezi subiectele la Istorie la BAC 2020.

 
 

Urmărește-ne pe Google News