Întâlnirea vine după ce Gazprom a redus cu 60% livrările de gaze către Germania prin gazoductul Nord Stream și după ce mai bine de zece țări au activat primele faze ale planurilor de urgență, ca urmare a tăierii sau reducerii livrărilor din partea Rusiei.
La o zi după acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Moldova, summit-ul de vineri va fi unul de reflecție sobră asupra impactului economic al invaziei ruse asupra Ucrainei, relatează sursa citată.
Liderii europeni vor acuza Kremlinul de folosirea energiei ca o armă, potrivit unui draft de declarație văzut de agenția citată. Conform proiectului, Comisia Europeană va fi însărcinată să găsească modalități de securizare „la prețuri accesibile” a cantităților necesare.
O duzină de state europene au avut gazele tăiate sau reduse de Rusia după impunerea de sancțiuni occidentale.
Polonia și Bulgaria au fost tăiate total, în vreme ce state ca Germania și Italia au consemnat livrări mult mai mici.
„Este doar o problemă de timp până când rușii vor reduce toate livrările”, a spus un lider european înaintea discuțiilor.
Germania ar putea închide industria
Robert Habeck, ministrul german al economiei, a avertizat că țara sa va avea de înfruntat o penurie de gaze dacă livrările ruse rămân la nivel scăzut, iar unele industrii vor trebui închise la iarnă.
Uniunea Europeană depinde de Rusia pentru 40% din gazele naturale consumate, iar acest procent este de 55% în cazul Germaniei.
Acest lucru înseamnă că va exista un deficit enorm care ar trebui înlocuit, în contextul în care oferta globală este deja restrânsă.
UE se reorientează spre Statele Unite, Norvegia, Qatar și Azerbaidjan pentru gaze. Există însă o concurență puternică pentru gazele naturale lichefiate din partea statelor asiatice, importatorul tradițional al acestora.
Explozia din Freeport
Mai mult, în SUA a avut loc recent un incendiu la terminalul de gaze lichefiate din Freeport, Texas, care îl va ține neoperațional până în septembrie, urmând ca după această dată să funcționeze doar parțial până la finalul anului, potrivit Reuters.
Acest terminal procesează 20% din gazele lichefiate din SUA și era un furnizor pentru Europa.
Statele UE au acordat subvenții și reduceri de taxe de miliarde de euro pentru a combate creșterea prețurilor la energie.
Dar aceste soluții pun presiune pe bugetele de stat, lăsând multe țări în căutarea unei soluții.
Poziții divergente
În acest moment, statele europene continuă să aibă poziții diferite în privința soluțiilor.
Spania și Portugalia au plafonat prețul gazelor recent, dar alte state au avertizat că plafonările afectează piețele energetice și mai departe duc la probleme financiare pentru țări.
Premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat că UE ar trebui să cumpere energie colectiv.
UE a cumpărat anterior prin această metodă vaccinuri anti-Covid. Comisia Europeană a negociat cu companiile și apoi distribuia vaccinurile către fiecare stat.
Blocul comunitar a impus sancțiuni rapid și unitar, dar unele dintre acestea, precum embargoul asupra petrolului rusesc au repercusiuni asupra economiilor.
Inflația în cele 19 state din zona euro a ajuns la un nivel-record de peste 8%, în vreme ce creșterea economică este așteptată să frâneze la 2,7% în acest an.
Italia a cerut un summit viitor, care să aibă loc în iulie, pentru a discuta despre modalități de rezolvare a crizei prețurilor la gaze, dar în acest moment nu există un plan oficial.
Cum stă România
România este unul din statele Uniunii Europene care stau foarte bine în privința gazelor naturale.
Țara noastră dispune de producție proprie, iar săptămâna trecută a intrat în exploatare un nou zăcământ, în Marea Neagră, exploatat de Black Sea Oil & Gas.
Importurile din Rusia ale României sunt de aproximativ o treime din consumul anual.
România depinde de importuri iarna, însă poate trece peste sezonul rece dacă va închide industria, a declarat Dumitru Chisăliță, expert în gaze naturale, președinte al Asociației Energia Inteligentă și fost director al Romgaz.
„Dacă nu taie la unguri, o să avem și noi gaze, pentru că noi importăm din Ungaria. Deocamdată suntem ok. Dacă se va tăia de tot alimentarea cu gaze în toată Uniunea Europeană atunci o să ajungem să umplem 60-70% din capacitatea de înmagazinare și la primul ger o să începem să tăiem din consumatorii neesențiali”, a spus Chisăliță, pentru Libertatea.
Când e frig suntem la fel de dependenți ca Germania.
Dumitru Chisăliță, expert energie:
Acesta spune că în anumite zile singura variantă va fi oprirea gazelor pentru consumatorii neesențiali, respectiv industria sau instituții precum primării, școli sau universități, care ar putea fi trimise în online.
Combinatul chimic Azomureș a anunțat recent că închide din nou producția de îngrășăminte din cauza prețurilor mari la gaze. Compania a oprit producția și în iarnă din aceleași motive.
Afectare prin prețuri
Există însă o modalitate prin care țara noastră ar putea fi afectată: prețul gazelor. Acesta ar urma să crească dacă Gazprom oprește gazele către Europa.
„Ne va afecta însă prin preț, pentru contractele viitoare”, spune Chisăliță.
Prețul gazelor este plafonat în România până în luna aprilie 2023 pentru populație și firme.
Statul compensează însă diferențele între prețul compensat și cel de piață. În situația unor creșteri ale cotațiilor, Guvernul va trebui să plătească mai mult.
Chisăliță crede că schema de sprijin va fi prelungită succesiv până la alegerile din 2024.
„Fie guvernele vor impune limite în utilizarea energiei, fie prețurile vor deveni atât de mari că va deveni neeconomic să o folosești”, spune, într-o analiză The Guardian, și Nathan Piper, analist pe petrol și gaze la compania financiară Investec.
Care sunt cele mai afectate industrii
Cele mai afectate industrii de creșterea prețurilor la gaze sunt cea chimică și cea siderurgică.
Una dintre cele mai mari consumatoare de gaze este producția de energie electrică și termică pe bază de gaze. CET-urile din marile orașe asigură producția de apă caldă și căldură prin folosirea gazelor naturale.
De asemenea, gazele sunt utilizate și în industria alimentară, dar și la producția de plastic, sticlă sau hârtie.
Foto: Shutterstock