Împreună cu bolile respiratorii și cardiovasculare, obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru COVID-19. “Nu știm de ce, dar iese în evidență numărul mare de pacienți supraponderali din secțiile de terapie intensivă”, spunea un medic pentru DutchNews acum câteva zile.
Ieri, Jean-François Delfraissy, chirurgul-șef al Franței, avertiza că “persoanele supraponderale ar trebui să aibă grijă”, fiind “vulnerabile” în fața virusului.
Dar care este legătura dintre cele două?
Deși relația dintre ele nu a fost studiată în amănunt, în cadrul unui studiu pe pacienți din provincia Wuhan, China, din 17 decese înregistrate pe parcursul studiului, 15 (88%) erau supraponderali.
Cu toate acestea, ei au reprezentat doar 18 din totalul de 95 de supraviețuitori (19%) – ceea ce ar confirma observațiile medicilor din cadrul secțiilor ATI.
Nu e clar dacă cei supraponderali sunt mai expuși infecției cu COVID-19. Sunt motive să credem că starea de obezitate poate reduce eficiența sistemului imunitar, dar acestea provin din teste pe animale cu alte virusuri înrudite cu SARS-CoV-2.
În linii mari, șoarecii de laborator cu un IMC (indice de masă corporală) peste 30 au dezvoltat infecții mai puternice cu virusul gripal decât cei cu indicele pînă în 24,9 (considerat ca fiind normal).
Scriind pentru Aljazeera, doctorul Amir Khan din cadrul NHS (sistemul național de sănătate britanic) a explicat că “obezitatea produce anumite efecte asupra corpului care îi afectează starea generală de sănătate”, adăugând că “parte din aceste efecte includ dezechilibrarea funcțiilor limfatice și ale neutrofilelor, celule care identifică țesuturile infectate”. Acest dezechilibru “reduce eficiența sistemului imunitar și induce un nivel scăzut de inflamație cronică” în organism. Acești pacienți devin astfel mai vulnerabili pentru complicații cauzate de virus.
În același timp, pacienții supraponderali sunt “mai greu de intubat și transportat” explică Federația Mondială a Obezității, și mai vulnerabili din cauza diabetului sau a astmului, adesea asociate obezității.
“Condițiile medicale asociate obezității par să amplifice efectele COVID-19; Centrele pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) au raportat că persoanele cu boli cardiovasculare și diabet au șanse mai mari de a dezvolta complicații”.
Persoanele supraponderale care se vor îmbolnăvi vor avea nevoie de terapie intensivă. Pot să apară şi probleme de management al pacienților, deoarece sunt mai greu de intubat, pot fi greu de analizat cu echipamentele medicale necesare din cauza limitelor de greutate, sunt mai greu de transportat și pot avea dificultăți în anumite poziții, asemenea gravidelor.
“Sistemele de sănătate nu sunt organizate corespunzător pentru a lucra cu pacienți supraponderali”, adaugă organizația, “și prezenta criză va expune această slăbiciune”.
Deși nu avem dovezi directe că obezitatea amplifică riscul sau severitatea cazurilor de COVID-19, o serie de factori asociaţi cu obezitatea – în special boli respiratorii preexistente sau diabetul – scad capacitatea pacienților de a lupta cu virusul. În plus, acești pacienți pot fi mai greu de diagnosticat sau tratat, ceea ce îi lasă şi mai expuşi.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.