CURSA CELEBRITĂȚII: „Ești sexy ca naiba, iubito!”. Mii de comentarii sexuale pe contul de Instagram al unei fetițe de 10 ani, încurajată de părinți să strângă „followeri”

O fetiță de 10 ani postează pe Instagram videouri cu ea îmbrăcată sumar, dansând lasciv. Mii de bărbați îi spun că e frumoasă și sexy, îi cer să rămână în costum de baie sau să vorbească cu ei în privat.

La câteva zile după scandalul Buhnici, care a generat o dezbatere la nivel național despre obiectificarea femeilor, cazul acesta coboară și mai mult bariera de vârstă, arătând că afectează chiar și copii. 

„Hot”

Într-o locuință din estul României, patru copii se uită fascinați și confuzi spre un ecran pe care curg sute de emoji-uri cu inimioare, pupici, flăcări, mesaje cu „you are beautiful”, „hot”, „little sexy”, „so sweet”, „baby”, „ceau scumpo”. Copiii fac un live pe Instagram, un fel de „emisiune în direct” pe o rețea de socializare.

În centrul lor e Daniela*, o fetiță slăbuță și micuță de înălțime, cu un păr foarte lung, cu șuvițe blonde, prin care își trece mâna foarte des. Poartă o bustieră și pantaloni scurți și e dată cu ruj roșu. Are 10 ani, face 11 la finalul lunii și are peste 51.000 de urmăritori pe Instagram. Numele e un pseudonim ales de ziar pentru a proteja identitatea fetiței. Rețeaua socială nu o protejează însă. 

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

Fetița, care a terminat clasa a III-a și e în vacanța de vară, pozează ca un model, dansează senzual, conturează o inimă cu mâinile și încearcă să descifreze mesajele în engleză pe care le primește la live-ul pe care îl face de pe contul ei de Instagram. Alături de ea sunt frații ei mai mici și prietena ei cea mai bună. Nu e niciun adult în cameră.

„Kiss your friend”, îi scrie cineva Danielei. 

„Să ne pupi”, îi traduce prietena ei, în vârstă de 11 ani.  Daniela trimite pupici către ecran.

Prietena îi explică că altceva se cere: „Să ne pupi pe noi pe gură”, iar apoi dispare din cadru. „Nu”, zice Daniela.

I se cere să rămână în costum de baie

În aceeași filmare live, cineva îi comentează să rămână în costum de baie, mai multe persoane îi cer să vorbească în privat, zeci îi scriu că e frumoasă și sexy, „I am so in love with you” (Sunt atât de îndrăgostit de tine, n.r.), „Bella mami hermosa”,  „Your navel burn me every time 😍” (Buricul tău mă arde de fiecare dată, n.r.). 

Videoclipul are aproape 17.000 de vizualizări și peste 100 de comentarii. Daniela și ceilalți copii se bucură de atenția primită, „mai puneți-ne întrebări”, fără să știe nimic despre identitatea celor care îi privesc. 

Recomandări

Guvernul a dat 37 de milioane de euro pentru lână în șase ani. Două treimi din acești bani au ajuns la un afacerist lansat în imobiliare alături de tatăl fostului șef al Poliției

Fetița e urmărită de peste 51.000 de persoane, deși nu are voie să aibă cont

Contul Danielei de Facebook avea aproape 50.000 de urmăritori și 453 de postări pe 20 iulie 2022. Alți 2.000 de urmăritori i-au dat follow în următoarele două zile. 

Prima postare a fost făcută în 27 ianuarie 2021, când Daniela era în vârstă de 9 ani. Este un portret de aproape al fetiței, care e machiată cu ruj roșu, fard la ochi, rimel. Comentariile primite includ „Yum”, „Hai să vorbim în privat”.

Conform regulilor Instagram, Daniela nu ar avea voie să aibă cont. Platforma cere ca utilizatorii să aibă minimum 13 ani. Conturile copiilor sub 13 ani trebuie să precizeze clar la descriere că sunt gestionate de un părinte sau de un manager.  

Videourile Danielei au un caracter sexualizat: fetița dansează din șolduri, se joacă cu părul, pozează cu gura deschisă, într-un mod senzual. E îmbrăcată în colanți sau pantaloni scurți, bustiere, tricouri scurte. 

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

În total, filmulețele postate pe Reels (o platformă video din cadrul Instagram) au milioane de vizualizări, la care fetița a primit mii de astfel de comentarii: 

Unul dintre cele mai populare videouri ale ei de pe Reels avea 553.000 de vizualizări, 28.000 de aprecieri și 1.100 de comentarii. Între timp, videoul nu mai apare pe profilul Danielei. 

Cele mai multe comentarii au fost scrise în ultimele 3-4 săptămâni, când popularitatea contului a explodat. 

De altfel, chiar mama ei a felicitat-o pe 10 iulie, într-o postare pe Instagram: „Bravo! 33,3K urmăritori!”. În următoarele 11 zile, contul fetiței a mai câștigat alți aproape 20.000 de urmăritori. 

În masa aceasta de mii de comentarii sexuale sunt 2-3 conturi care atrag atenția, în mod repetat, că remarcile sunt nepotrivite, că e vorba de un copil sau că persoanele respective ar trebui să fie la închisoare.

„Doar i-am comentat că e frumoasă și perfectă. Nu e greșit”

I-am contactat pe câțiva dintre cei care i-au comentat Danielei, întrebându-i de ce au lăsat astfel de comentarii unei fetițe de 10 ani și dacă înțeleg că e nepotrivit. Au răspuns doi bărbați adulți. 

„Doar i-am comentat că e frumoasă și perfectă. Nu e greșit. Nu sunt rău și nepoliticos”, a răspuns unul dintre ei. 

„I-am lăsat doar comentarii bune. Doar ca să o fac fericită”, a adăugat el. Apoi ne-a dat block. 

Un alt bărbat a răspuns că ar fi intrat nepotul lui pe contul lui, că el nu știe despre ce e vorba. Ne-a blocat și el. 

„În general, persoanele care sunt în căutare de sexualitate infantilă, că despre asta e vorba – e un copil care se expune în felul ăsta -, au fie un deficit de internalizare a normei morale, fie o capacitate slabă de control al impulsului, fie o devianță de personalitate în diverse forme”, explică Gabriela Dumitriu, psihoterapeută specializată pe zona de abuzuri sexuale cu victime copii. 

„În orice caz sunt persoane cu o anumită deviere la nivel de impuls sexual și la nivel de autoconținere a propriilor pulsiuni. Undeva în istoricul acestor persoane poate fi o traumă de diverse genuri sau poate fi un model cultural în care femeia, indiferent de vârstă, este obiectificată și este privită doar în maniera asta”, adaugă ea. 

Mama: Este dorința fetiței, vrea să câștige followeri

Cătălina I., mama fetiței, postează și ea „vloguri” pe diferite rețele de socializare: sfaturi despre cum să ieși din depresie, rețete de mâncare, momente din viața familiei sau filmulețe în care își promovează cartea. 

Spre deosebire de Daniela, mama are doar câteva sute de vizualizări. Pe contul fetiței apar și câteva videouri în care mama și fiica dansează împreună, ca două surori. 

Ca să îi protejăm identitatea copilei, nu vom da mai multe detalii despre părinții ei. Este relevant însă că ei știu de acest cont și o încurajează să posteze conținut pe el. 

„Faptul că începe de mai mică o ajută să își câștige followeri (urmăritori, n.r.) pentru că își dorește să își deschidă la vârsta adecvată o firmă de cosmetice, de haine. Așa au făcut Kylie Jenner și alte persoane publice, care au postat de-a lungul timpului și au ajuns la 100 de milioane de followeri să își promoveze produsul pe care și-l doreau și să poată să și-l vândă”, explică mama Danielei. 

Legat de faptul că fetița nu are dreptul să posteze încă pe Instagram, neavând 13 ani, mama ei răspunde: „Da, și știți câte persoane au TikTok și Instagram în ziua de astăzi? Nu ar fi prima”.

Mama crede că videourile Danielei, pe care spune că le aprobă de fiecare dată anterior publicării, nu au un conținut cu caracter sexual. „Ați văzut-o dezbrăcată?”, întreabă femeia.

 „E doar o imagine care este peste tot”, precizează aceasta despre felul în care se prezintă fetița în videourile de pe pagina ei. 

Un articol despre fenomenul copiilor influenceri, publicat de Scena9, arată că a deveni celebru cu ajutorul unor platforme precum YouTube, Instagram sau TikTok vine la pachet cu niște riscuri serioase pentru copii: exces de expunere publică la o vârstă fragedă, bullying și chiar exploatare.

Mama spune că nu citește comentariile

Mama Danielei mai spune că nu citește comentariile pe care le primește fetița și că a învățat-o să nu se uite la comentarii și „să nu o intereseze”, pentru că „persoanele publice nu se uită la comentarii”. Mama menționează că și Bianca Drăgușanu primește „comentarii în care este făcută în toate felurile”. Mama își compară fata cu o femeie adultă. 

Deși mama spune că Daniela nu citește comentariile, contul ei arată altceva: multe comentarii au un like de la fetiță. Fiind în engleză, în spaniolă sau în alte limbi, s-ar putea însă ca fetița, și poate și părinții, să nu înțeleagă neapărat sensul unora dintre ele. 

„Când un bărbat face ceva ce este neadecvat, primește block”, spune mama, referindu-se la mesajele primite în privat de Daniela. 

Mama nu crede că fetița este în pericol, deoarece este constant cu ea, „nu iese nicăieri fără mine”, spune că are control parental pe telefon, iar contul ei este „mereu controlat, în afară de comentarii, că nu ne interesează”. 

Tatăl: „Dumneavoastră nu primiți complimente de astea?”

În timpul discuției telefonice cu mama Danielei intră pe fir și tatăl fetei. Spune că nu ar trebui să ne preocupe „problemele și viețile altora” și să ne vedem de treaba noastră. 

Întrebat dacă e conștient că pot exista pedofili care se uită la videourile fiicei lui pe internet, bărbatul răspunde: 

„Așa, și? Să se uite. Care e treaba mea? Nu înțeleg. Dacă eu sunt de acord, sunați dumneavoastră să ce? Nu înțeleg. Vă preocupă atât de mult viața noastră? Am avut o aventură împreună? Că după voce parcă vă recunosc timbrul vocal”.

Îi explicăm că sunt bărbați care i-au scris fetiței lui să se dezbrace, i-au comentat că este „sexy, hot, cute, frumoasă”. 

„Bun, și dumneavoastră nu primiți complimente de astea și ați sunat să spuneți lucrurile astea?”, spune tatăl. „Este democrație, lumea poate să comenteze ce vrea”. Mai spune că ne poate face cunoștință cu unul dintre prietenii săi singuri, ca să ieșim la o cafea. 

Ideea de bază exprimată de bărbat este că ceea ce se întâmplă în familia lui nu privește pe nimeni altcineva. „Mulțumesc, pot să îmi protejez singur fiica”. 

Sexualizarea precoce a copiilor 

Gabriela Dumitriu, psihoterapeută specializată pe zona de abuzuri sexuale cu victime copii, explică pentru Libertatea că, dacă descoperi de la o vârstă fragedă că poți să primești atenție și validare din acest tip de expunere, comportamentul se va perpetua.

Fetița învață să își obțină sentimentul valorii personale din a pune foarte mult accent pe sexualitate. 

Nu ajută nici contextul cultural din România, unde „femeia nu este prea mult respectată” și nu i se dă dreptul de a decide asupra propriei sexualități așa cum își dorește, crede specialista.

„Ajungem la o situație în care victima participă la traumatizarea ei, având impresia că primește ceva bun prin expunerea la traumă. E ca și povestea broaștei fierte. Broasca e pusă într-o oală, încălzești încet, încet apa, broasca face eforturi să se adapteze la apa din ce în ce mai caldă, până când apa devine atât de fierbinte, încât broasca nu mai poate ieși de acolo”, explică aceasta.  

În plus, există riscul ca fetița să fie supusă unui abuz sexual real, spune psihoterapeuta. 

„Fiind atât de publică imaginea ei, poate să fie identificată cu ușurință. Poate cădea victimă pentru că răspunde unor propuneri la un moment dat”, precizează ea. 

Comentariile nu sunt „complimente”, reprezintă „abuz emoțional și sexual verbal” 

Fetița nu este pregătită nici fizic, nici psihic, nici emoțional, nici cognitiv pentru o astfel de sexualitate. „Nu este un comportament specific unui copil de 10 ani. Ea e în faza prepuberală, abia acum încep să apară mugurii sexualității, să devină conștientă de corpul ei”.

Ceea ce tatăl fetiței consideră că sunt „complimente” reprezintă „un abuz sexual verbal”, explică Gabriela Dumitriu. 

Toate acele comentarii la care ea este expusă sunt o formă de abuz emoțional și sexual verbal, pentru că acolo sunt niște adulți care fac aceste comentarii despre un copil de 10 ani. Nu ne putem aștepta ca ea în sine să aibă capacitatea de a discerne ce e bine și ce e rău. Ăsta e rolul adultului, fără nicio discuție, la vârsta de 10 ani (a copilului, n.r.) 

Psihoterapeuta Gabriela Dumitriu:

Părinții, care ar trebui să reprezinte autoritatea și să impună niște norme, susțin însă acest gen de comportament, adaugă terapeuta.

„Copilul poate să se disocieze în acest moment în așa fel încât să i se pară că nu este deranjat, pentru că e modul în care mama îi indică să se comporte, dar asta nu înseamnă că acele comentarii nu ajung în psihicul ei atât de fragil”, adaugă  psihoterapeuta. 

Procuror: Fetița e în anticamera unui abuz

Un procuror specializat în investigarea abuzurilor sexuale cu victime copii, care a dorit să rămână anonim, explică pentru Libertatea că, din punct de vedere legal, nu se poate vorbi despre vreo infracțiune deocamdată, precum „pornografie infantilă”, „corupere de minori” sau altă formă de abuz, dar că Daniela este în „anticamera unui abuz”. 

„Din tot fluxul ăsta de informații, de conversații, de interes și de comportament sexualizat, poate oricând să apară ceva mai mult. Copilul este în pragul, în anticamera unui abuz sexual. Riscul este evident”, spune procurorul. 

Ce riscuri există? 

• „Ar putea să i se transmită fetiței imagini cu caracter pornografic, să fie expusă la pornografie. «Uite, primești asta, dă-mi și tu ceva la fel»”.
• „Ar putea ca discuția să avanseze spre o întâlnire. Întâlnirea ar putea evolua în altceva”.

Legislația europeană, dar și cea națională au avansat în ultimii ani pentru a încerca să facă față unei noi realități: în lumea digitală, spațiul unei infracțiuni trebuie tratat la fel ca și spațiul fizic al unei infracțiuni. Astfel, un chat de abuz sexual asupra minorilor este echivalat cu o agresiune în lumea reală, pentru că ele se întrepătrund. 

Într-un interviu pentru Hotnews despre când începem să vorbim cu copiii despre sexualitate, psihoterapeuta Diana Lupu spune că etapa 7-13 ani este una în care copiii sunt foarte vulnerabili pentru abuz sexual. „Și atunci, putem începe în etapa 5-8 ani să vorbim despre consimțământ, despre care sunt zonele în care sunt confortabil să fiu atins, în care nu, și despre ce face dacă acest lucru se întâmplă”, precizează ea.

DGASPC: „Adolescenta se expune unor riscuri”

Ca răspuns la solicitarea făcută de către Libertatea, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău a precizat că „în urma analizei profilului de socializare al minorei în cauză, putem confirma faptul că adolescenta, prin pozele și videoclipurile postate, se expune unor riscuri, precum pornografia infantilă, traficul de ființe umane, bullyingul”. 

„Faptul că a ajuns să posteze astfel de imagini indică existența unui dezechilibru în mediul familial și lipsa unei educații adecvate vârstei”, se mai menționează în răspuns.

În cazul de față, DGASPC din județul în care se află minora s-a autosesizat și o echipă de specialiști s-a deplasat pe teren, în vederea evaluării inițiale a cazului. 

„Adolescenta va fi inclusă într-un program de consiliere în cadrul instituției noastre și, în funcție de aspectele constatate la fața locului, se vor decide demersurile necesare, cu respectarea principiului interesului superior al copilului”, arată instituția. 

La o zi după vizita DGASPC, fetița a postat un alt video cu ea. Au curs aceleași comentarii nepotrivite. 

Instagram nu a răspuns nimic

Pornind de la acest caz punctual, am întrebat reprezentanții Instagram cum intervin într-o astfel de situație. Am întrebat și ce face Instagram pentru prevenirea și combaterea unor situații de acest gen. 

Reprezentanții platformei nu au răspuns deocamdată solicitării făcute de Libertatea.

Cine discută cu părinții?

DGASPC a mai spus, în răspunsul trimis ziarului, că le recomandă părinților să îşi supravegheze copiii şi să discute cu aceştia despre riscurile care există online.

Dar dacă părinții nu înțeleg nici ei riscurile, nu au cum să îi protejeze. Și nici copiii nu vor învăța să identifice pericolele și posibilii prădători. 

Recent a fost aprobată o lege a educației sexuale în școli, care prevede că aceasta se va face doar din clasa a VIII-a, cu acordul părinților.

Foto colaj: imagine ilustrativă via Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro