Ministrul de externe al estoniei, Eva-Maria Liimets, a propus, vineri, ca o parte din banii pentru energie către Rusia să fie puși deoparte pentru un fond de redresare a Ucrainei. Aceasta a adăugat că și activele înghețate ale Rusiei ar putea fi folosite în același scop, potrivit CNN.
„Rusia trebuie trasă la răspundere pentru distrugerile devastatoare pe care le-a provocat și pentru crimele de război pe care le-a comis în Ucraina”, a spus ea, vorbind alături de omologii ei francezi, lituanieni și letoni, la Tallinn, Estonia.
Liimets a adăugat că activele înghețate, ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei, ar putea fi, de asemenea, folosite „ca o sursă de fonduri de redresare pentru orașele și infrastructura ucrainene”.
„Actul de înființare a Consiliului NATO-Rusia este învechit”, a adăugat ea, solicitând o „politică de izolare pe termen lung” pentru Rusia și o politică continuă de nerecunoaștere a zonelor ocupate de aceasta în Ucraina.
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că detaliile noilor sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei vor fi decise „în zilele următoare”, cu scopul de a-l „forța pe Putin să pună capăt acestei agresiuni nebunești”.
Ministrul de externe leton, Edgars Rinkēvičs, a adăugat că „trebuie să se ia în considerare și să se convină asupra unei apărări permanente (NATO)” la următorul summit NATO din iunie 2022.
El a adăugat că UE ar trebui să ia în considerare „alte mărfuri”, dincolo de energie, prin care blocul să sancționeze Rusia.
Europa, care primește aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia, a făcut recent eforturi pentru a reduce dependența energetică de Moscova.
Președintele american, Joe Biden, a anunțat pe 25 martie un grup de lucru comun alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va presupune ca Statele Unite să furnizeze Europei cel puțin 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat, în 2022, în parteneriat cu alte națiuni.
Între timp, președintele rus, Vladimir Putin, a emis un ultimatum națiunilor „neprietenoase” pentru a-și plăti energia în ruble, începând cu 1 aprilie, riscând altfel să le fie întreruptă aprovizionarea.
Cu toate acestea, Kremlinul a anunțat, vineri, că nu va întrerupe imediat aprovizionarea cu gaze în temeiul noului decret.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia