Eugen Holban, falsul procuror care cerea sute de mii de euro inculpaților VIP, „mizează” pe cartea internărilor la psihiatrie pentru a scăpa de pușcărie

Eugen Holban, fost polițist, a fost condamnat pe 28 aprilie 2023 la 5 ani de pușcărie după ce s-a dat drept „procurorul Păun” și a cerut 800.000 de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae și 600.000 de euro de la fostul politician liberal Anton Marin, cu promisiunea că va interveni în justiție astfel încât să obțină pentru ei soluții de clasare sau de achitare.

Hotărârea Tribunalului București a fost atacată cu apel pe rolul instanței ierarhic superioare, iar de atunci procesul bate pasul pe loc, deoarece Eugen Holban se tot internează la Spitalul Obregia.

Cum a jucat Eugen Holban „cartea” internărilor la psihiatrie

Episoadele psihotice ale fostului polițist s-au intensificat anul acesta, înainte de audierea lui ca inculpat în dosarul de trafic de influență:

• Pe 29 martie, avocatul lui Eugen Holban a arătat că acesta a avut o tentativă de suicid și se află internat în spital, motiv pentru care a solicitat amânarea cauzei. Procurorul de ședință a arătat că nu se opune solicitării și instanța a acordat un nou termen.
• Pe 26 aprilie, apărătorul a solicitat efectuarea unei expertize pentru a se stabilit dacă Eugen Holban poate participa la procesul penal. Procurorul de ședință a observat că internările nevoluntare ale inculpatului „au loc cu câteva zile înainte de termenul de judecată”.
• Pe 24 mai, avocatul a readus în discuție necesitate realizării unei expertize medico-legale. „Este destul de dificil să se aprecieze pe baza documentelor medicale depuse la dosarul cauzei dacă inculpatul suferă de o afecțiune medicală gravă. (…) Apărarea nu dorește să demonstreze că inculpatul a avut sau nu discernământ la momentul pretinsei fapte, ci dorește să demonstreze ce se întâmplă în prezent, având în vedere că o prezență și o participare la procesul penal presupune, între altele, a conștientiza ce se întâmplă”, a susținut, atunci, avocatul lui Eugen Holban.

Recomandări

Mizele partidelor la primul tur al prezidențialelor. PNL, între deschiderea șampaniei și noaptea cuțitelor lungi

De ce a respins instanța realizarea unei expertize medico-legale

La termenul din 24 mai 2024, procurorul de ședință a arătat că diagnosticul principal și secundar al lui Eugen Holban, pus de medicii de la Spitalul Obregia, nu-l împiedică pe acesta să participe la procesul penal.

„Solicitările apărării sunt o modalitate de tergiversare a cauzei”, a concluzionat reprezentantul Ministerului Public.

Curtea de Apel București a respins, atunci, solicitarea avocatului de efectuare a unei expertize de către medicii de la INML.

• „Probele deja existente la dosarul cauzei și actele depuse de către Spitalul Obregia cu privire la cele patru internări sunt suficiente pentru ca instanța să se poată pronunța cu privire la solicitarea de efectuare a expertizei, în vederea suspendării cauzei. (…) 
• Curtea, după deliberare, respinge solicitarea apărătorului ales al apelantului-intimat-inculpat cu privire la efectuarea unei expertize medico-legale (…), apreciind ca nefiind necesară efectuarea acesteia”, a hotărât instanța de apel.

Avocatul lui Eugen Holban a încercat pe parcursul procesului să obțină schimbarea de încadrare juridică a faptelor din trafic de influență (de la 2 la 7 ani de închisoare) în înșelăciune (de la 1 la 5 ani).

Recomandări

Elena Lasconi și George Simion, umăr la umăr în turul 2 la alegerile prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

Schimbarea de încadrare juridică este relevantă atât sub aspectul cuantumului pedepsei, cât și din punctul de vedere stingerii răspunderii penale, deoarece ultima faptă a lui Eugen Holban s-ar prescrie (în cea mai favorabilă situație) în decembrie 2025.

După ce Tribunalul București i-a respins lui Eugen Holban cererea de schimbare de încadrare juridică, acesta a solicitat, în apel, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Înaltei Curți.

Solicitările vizau următoarea chestiune de drept: „Dacă fapta unei persoane de a induce în eroare o altă persoană cu privire la deținerea unei anumite calități (respectiv aceea de procuror) din perspectiva căreia ar fi avut sau nu aptitudinea de a exercita o influență (reală ori fictivă) asupra unor funcționari publici, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune și nu ale aceleia de trafic de influență”. Curtea de Apel București a respins aceste solicitări.

Tribunalul: „A promis în mod ferm o soluţie de achitare”

Fostul polițist care se dădea drept „procurorul Păun” pe lângă afaceristul Ioan Niculae și pe lângă fostul deputat Marin Anton a fost găsit vinovat în primă instanță, pe 28 aprilie 2023, fiind condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru trafic de influență.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Cristina? Dosarul de crimă în care e implicat fiul unui politician, închis cu un certificat de deces din Republica Guyana

Instanța i-a revocat lui Eugen Holban liberarea condiționată dintr-o condamnare mai veche, adăugându-i restul de pedeapsă pe care îl mai avea de executat, astfel că acesta a primit 5 ani de închisoare:

• „Inculpatul (Holban Eugen – n.r.) a realizat elementul material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă, a pretins şi a primit bani de la denunţător, promiţând ca în schimbul influenţei pe care o are asupra judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti să obţină o soluţie de achitare în dosarul în care denunţătorul era judecat pentru o faptă de corupţie (n.r. – dosarul lui Marin Anton).
• Modalităţile alternative în care inculpatul a realizat activitatea infracţională, pretindere şi primire, sunt integrabile unităţii naturale a infracţiunii (pretindere, realizată în data de 19.10.2020, și în data de 23.12.2020, și primire, la data de 29.12.2020, cu privire la suma de 200.000 euro).
• Inculpatul a promis în mod ferm şi expres obţinerea unei soluţii de achitare, indicând şi funcţionarii spre care se va îndrepta traficul de influenţă, respectiv, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, suficient ca modalitate de referire, funcţionari competenţi pentru dispunerea unei soluţii de achitare într-o cauză penală.
• În concret, gravitatea faptei ce se reține în sarcina inculpatului este una ridicată, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite, precum şi de modalitatea concretă în care a acţionat.
• Astfel cum rezultă din probatoriul administrat, inculpatul a pretins sume mari de bani, 600.000 euro, redus ulterior la 400.000 euro, în schimbul traficării influenţei asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, în final, faptele de genul celor săvârşite de inculpat subminând încrederea cetăţenilor în bunul mers al justiţiei şi al instituţiilor statului.
• În legătură cu persoana inculpatului, tribunalul reține că inculpatul (Holban Eugen – n.r.), este în vârstă de 49 de ani, este căsătorit, are studii medii, aparent bine integrat social. A arătat inculpatul faptul că urmează să fie operat subaxilar şi a depus la dosar înscrisuri medicale (şi planşe foto).
• Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale arătate anterior, instanţa apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influenţă această pedeapsă fiind aptă să îndeplinească scopul preventiv şi pe cel punitiv al sancţiunilor penale”, se arată în motivarea instanței de fond.

Ce au relatat martorii pe parcursul procesului

Pe parcursul procesului, Gabriel Cazan, intermediarul lui Eugen Holban, a relatat la termenul din 22 iunie 2022 cum acesta le-a propus lui Ioan Niculae și lui Marin Anton să-i scape de dosare, în schimbul a sute de mii de euro de la fiecare.

• „Mi-a spus inculpatul că va interacționa cu soția lui Ioan Niculae întrucât acesta din urmă era un tip vulcanic și era mai bine să nu cunoască personal situația respectivă.
• M-am întâlnit ulterior cu Holban, după aproximativ o săptămână, în București, iar acesta mi-a transmis că în schimbul respectivului ajutor dat lui Ioan Niculae acesta trebuia să remită suma de 800.000 de euro.
• Acesta a insistat să intermediez o întâlnire și cu Ioan Niculae, fapt care s-a și întâmplat: s-au întâlnit, dar nu cunosc ce au discutat. (…) A două zi, Ioan Niculae a spus că nu vrea să meargă mai departe”, relata martorul.

Pe data de 15 septembrie 2022, Marin Anton a relatat cum a făcut denunț la DNA, după ce i s-au cerut 600.000 de euro pentru a scăpa de acuzații:

• „În octombrie 2020 doamna Gina Velican (n.r. – Virginia Velican) a venit la mine cu o propunere a unor domni de la SRI ca în schimbul unei sume de bani, respectiv 600.000 de euro, să fiu achitat în dosarul penal de pe rolul Tribunalului București.
• Arăt că Velican mi-a propus, inițial, dacă sunt de acord, să se întâlnească cu respectivele persoane și abia ulterior s-a făcut referire la bani, adică la cei 600.000 de euro în două tranșe: 300.000 care trebuiau plătiți foarte repede, a doua zi, iar restul de 300.000 la final, la achitarea de la CAB.
• Inițial am fost de acord ca doamna Velican să se întâlnească cu persoanele respective și foarte rapid a avut loc și a doua întâlnire, în urma căreia mi-a transmis pretențiile menționate. Propunerea mi s-a părut de la început o glumă proastă. Suma era exorbitantă.
• Trebuia să dau un răspuns și nu am fost de acord. Din prima voiam să fac denunț. Mi se părea ceva incredibil ca cineva să poată aranja un proces în România de astăzi. (…) Atunci am fost la DNA și am formulat denunț. În decembrie (n.r. – 2020) doamna Gina Velican mi-a spus că a fost făcut flagrant cu domnul Holban, pe care acum îl văd pentru prima oară, în sala de judecată”, a relatat fostul liberal Marin Anton.

Acuzațiile DNA pentru Eugen Holban, alias „procurorul Păun”

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 decembrie 2020, a unui inculpat persoană fizică, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

• În perioada octombrie – decembrie 2020, inculpatul ar fi pretins inițial de la o persoană trimisă în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită (martor în cauză), suma de 600.000 de euro care, după mai multe „negocieri”, s-a diminuat la 400.000 de euro, plătibili în două tranșe.
• La data de 29 decembrie 2020, inculpatul ar fi primit suma de 200.000 euro moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În schimbul acestor bani, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra magistraților ce ar urma să judece dosarul martorului în calea de atac a apelului și-i va determina pe aceștia să pronunțe o soluție de achitare față de acesta, arătau procurorii într-un comunicat.

Foto: Ionuț Mureșan

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro